Progres inegal in preventia accidentelor vasculare cerebrale la nivel mondial
Un nou raport realizat de The Economist Intelligence Unit indica un progres inegal in preventia accidentelor vasculare cerebrale la nivel mondial.
- Accidentele vasculare cerebrale (AVC) reprezinta a doua cea mai frecventa cauza de mortalitate la nivel mondial, dupa bolile cardiace ischemice, la fiecare cinci secunde inregistrandu-se un deces determinat de efectele acestei afectiuni.
- Datorita cunostintelor si tehnologiilor medicale actuale aproximativ 80% dintre AVC-uri pot fi prevenite
- Buna functionare a sistemelor de sanatate si existenta unor planuri nationale integrate sta la baza preventiei in cazul AVC-ului
- Exista diferente majore intre tari in aplicarea ghidurilor clinice si a bunelor practici cand vine vorba de preventia unui AVC
- Nivelul de screening pentru fibrilatie atriala (AF), un factor de risc bine-cunoscut pentru AVC, este redus chiar si in tari cu economii stabile si sisteme de sanatate dezvoltate
Un nou raport publicat recent de The Economist Intelligence Unit ce analizeaza 20 de tari arata o nevoie presanta de a combina strategii de educatie pentru sanatate cu recomandari clare si eficiente de ingrijire medicala.
Romania, o tara unde mortalitatea ajunge la 90% dintre pacientii afectati de un accident vascular cerebral, accesul la cele mai noi tehnologii medicale utilizate pentru preventia AVC-urilor este sub standardele europene.
Recent, divizia de cercetare The Economist Intelligence Unit a facut public „Preventing stroke: Uneven progress”, un nou raport ce analizeaza politicile publice de preventie a AVC in 20 de tari, urmarind sa scoata in evidenta cele mai bune strategii de reducere a factorilor de risc.
Oricine poate suferi un AVC, inclusiv un copil. Este bine de stiut insa ca probabilitatea de a suferi un AVC se dubleaza la fiecare deceniu peste varsta de 55 de ani.
Datorita cunostintelor si tehnologiilor medicale actuale aproape 80% dintre AVC-uri pot fi prevenite. Cu toate acestea, la fiecare doua secunde, undeva in lume, o persoana sufera un accident vascular cerebral, iar efectele acestuia conduc la un deces la fiecare cinci secunde. Astfel, desi supravietuirea in urma unui AVC s-a imbunatatit semnificativ, accidentele vasculare cerebrale raman a doua cea mai frecventa cauza de deces la nivel mondial, dupa bolile cardiace ischemice.
Mai mult decat atat, povara accidentului vascular cerebral este considerabila atat pentru bolnav cat si pentru familie si pentru sistemul public de asistenta sociala, in conditiile in care aproximativ jumatate dintre supravietuitorii unui AVC raman cu o forma de handicap fizic sau cognitiv. Ca referinta, Institutul Karolinska, cunoscuta universitate medicala din Suedia, a calculat ca un pacient ce a supravietuit unui AVC si care a ramas cu o dizabilitate, indiferent de tipul acesteia, va costa sistemul public, in medie, 76.000 Euro pentru serviciile de ingrijire in primii doi ani dupa AVC.
Cu toate ca factorii de risc in cazul AVC si metodele de tratament sunt intelese, importanta recunoasterii factorilor de risc la nivelul publicului larg, de exemplu a fibrilatiei atriale (FA), este in continuare redusa.
Factorii ce nu pot fi modificati, precum varsta, sexul, etnia, istoricul familiei, pot sa ofere indicii despre prezenta factorilor de risc, insa, in prezent, s-a demonstrat ca 9 din 10 cazuri de AVC-uri sunt, de fapt, asociate cu factori modificabili, ce pot fi gestionati sau imbunatatiti printr-un stil de viata sanatos sau prin asistenta medicala preventiva. Prin stilul de viata se are in vedere greutatea optima, activitatea fizica realizata cu regularitate sau renuntarea la fumat, pe cand prin actiuni medicale preventive se recomanda efectuarea periodica a analizelor pentru hipertensiune arteriala, colesterol sau fibrilatie atriala (FA).
Raportul EIU evidentiaza ca educatia publicului larg asupra factorilor de risc reprezinta baza pentru multe dintre politicile si strategiile de prevenire a AVC-urilor – primul pas catre reducerea incidentei il reprezinta un pacient bine informat, care stie ce schimbari de stil de viata trebuie sa faca pentru a-si reduce riscul. In acelasi timp, educatia joaca un rol important in reducerea severitatii efectelor AVC-urilor, invatand oamenii cum sa recunoasca mai rapid semnele unui AVC si, astfel, sa caute ajutorul unui doctor in fereastra de patru ore esentiala pentru interventia medicala eficienta care sa minimizeze riscul leziunilor neurologice. Cu toate acestea, pentru multe tari, gasirea unei abordari coerente si consistente de a educa cetatenii si a-i ajuta sa faca acele schimbari de viata ce ar putea reduce riscul unui AVC ramane o provocare.
Conform raportului, desi majoritatea tarilor analizate au adoptat ghiduri clinice de depistare si preventie a AVC-ului, screening-ul pentru fibrilatie atriala nu este efectuat in mod consecvent in practica medicala.
In medie, mai putin de 20% din populatia de peste 65 de ani de la nivel global a efectuat screening-ul pentru FA in timpul unui control de rutina, desi pacientii cu fibrilatie atriala au un risc de 5 ori mai mare sa sufere un AVC. Identificarea afectiunii prin screening ar oferi specialistilor posibilitatea sa prescrie din timp tratamente eficiente, cum ar fi noua generatie de anticoagulante, dar si sa isi educe pacientii in privinta riscurilor.
Existenta registrelor nationale de pacienti este esentiala pentru masurarea si limitarea riscurilor de AVC. Registrele reprezinta instrumente foarte utile pentru monitorizarea pacientilor, documentarea caracteristicilor si experientei lor cu boala, si determinarea eficientei anumitor tipuri de interventie medicala, datele inregistrate astfel putand, apoi, fi utilizate pentru a imbunatati practica medicala si politicile publice de sanatate. Cu toate acestea, doar jumatate dintre tarile analizate aveau registre functionale.
...Sursa: PaginaMedicala.ro