Imprimare

Obiectivele federatiei

Scurt Istoric

    Federaţia “Solidaritatea Sanitară” din România a luat fiinţa într-un moment în care, din diverse raţiuni, reprezentarea salariaţilor din domeniul sanitar risca să devină aproape inexistentă. Această situaţie ne-a determinat să luăm atitudine prin organizarea unei noi structuri sindicale, ca alternativă la ceea ce s-a întreprins în această direcţie pâna în prezent.

La data de 04.07.2002, urmare a cererii formulate de federaţia noastră, Consiliul General al Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa” a aprobat cu unanimitate afilierea, ca membru cu drepturi şi obligaţii depline, a Federaţiei “Solidaritatea Sanitară” din România.

 În luna iunie 2005 EUROFEDOP a aprobat afilierea noastră la această organizaţie.

Obiective

- Asigurare unei salarizări motivante, corespunzător importanţei sociale a muncii prestată de angajaţii din sistemul sanitar, printr-o echitabilă plasare pe grila de salarizare din Legea unică de salarizare
  • Creşterea numărului de personal sanitar mediu şi de specialitate conform normativelor europene în domeniu. De remarcat că personalul insuficient constituie una din cauzele acordării unei asistenţe medicale necorespunzătoare, ce stârneşte nemultumirea beneficiarilor de servicii medicale.
  • Continuarea alocării sumelor necesare acordării tichetelor de masă corespunzătoare numărului de zile lucrate. 
  •  
  • Acordarea sporurilor specifice fiecărui domeniu, fiecărei categorii de personal şi în funcţie de gradul de dificultate a serviciilor acordate pacienţilor.
  • Asigurarea aprovizionării cu aparatura şi materialele necesare, la cele mai înalte standarde de calitate, avându-se în vedere că aparatura şi materialele cele mai ieftine, sunt şi necorespunzătoare din punct de vedere al calităţii şi al eficienţei; achiziţionând astfel de produse de o calitate îndoielnică, costurile sunt, indiscutabil, mai mari, întrucât ineficienţa sau durata de funcţionare scurtă, determină o nouă achiziţionare, ce presupune costuri mai mari decât dacă s-ar fi achiziţionat de prima dată produse calitative.
  • Adoptarea unor măsuri de sprijinire a investiţiilor în vederea asigurării unor servicii medicale permanente, comparabile cu cele din occident.
  • Informatizarea întregului sistem sanitar care să asigure o bună coordonare a tuturor activităţilor. Determinarea spitalelor să aibă site-uri pe care să ofere informaţiile necesare şi o prezentare a repectivei untăţi sanitare
  • Respectarea drepturilor sindicale în întreg sistemul sanitar.
  • Plata serviciilor medicale prestate la adevărata lor valoare şi nu în funcţie de alte criterii aleatorii.
  • Măsuri pentru funcţionarea Consiliilor de Administraţie la nivel de unităţi care să aibă în componenţă în special reprezentanţi ai comunităţilor locale.
  • Controlarea activităţii anterioare a unităţilor sanitare şi descoperirea fraudelor comise în cazul achiziţiilor de materiale, urmate de sancţionarea celor vinovaţi şi recuperarea banilor.

Strategia de actiune  adoptata de Congresul al III-lea al Federatie

-         Aplicarea proiectelor de formare profesională pe POS-DRU în colaborare cu partenerii europeni;
-         Iniţierea negocierilor la Contractul colectiv de muncă (Acordului) pentru salariaţii din D.S.P.-uri;
-         Iniţierea măsurilor de sprijinire a salariaţilor din medicina primară;
-      Schimbarea accentului de pe creşterea mărimii şi numărului sporurilor pe creşterea salariului de bază, inclusiv prin includerea a cât mai multe sporuri în acesta;
-         Continuarea strategiei de imagine şi de informare prin intermediul studiilor efectuate asupra salariaţilor din sănătate;
-         Continuarea eforturilor de creştere a numărului de membri ai federaţiei prin atragerea de noi sindicate;
-         Continuarea negocierilor pentru întărirea Centralei Naţionale Sindicale SAN.ASIST;
-         Întărirea departamentelor federaţiei şi încercarea de înglobare a lor în departamentele Centralei;
-        Menţinerea afilierii la EUROFEDOP şi continuarea încercărilor de a obţine noi fonduri pentru organizarea unor seminarii de formare sindicală;
-     Implementarea unui program de informare a membrilor de sindicat privind oportunităţile de bilete de odihnă şi tratament;
-         Eficientizarea programului de informare a sindicatelor şi a membrilor de sindicat;
-         Organizarea unor seminarii cu participarea directorilor de direcţii din Ministerul Sănătăţii;
-         Implementarea unor măsuri privind desfăşurarea şi eficientizarea dialogului social pe toate palierele sistemului sanitar;
-         Pregătirea unui al doilea eşalon de lideri sindicali care să vină cu o nouă perspectivă şi cu noi energii în viitor.

SUSTINEM:

Creşterea veniturilor la bugetul asigurărilor de sănătate prin intermediul următoarelor măsuri:
  • Creşterea numărului de plătitori de asigurări de sănătate prin includerea ca plătitori a tuturor cetăţenilor României; pentru persoanele care nu au de unde să plătească (cazuri sociale, copiii a căror părinţi nu au venituri, s.a.) trebuie să fie plătită asigurarea de sănătate din alte fonduri (bugetul de stat, bugetele locale, s.a.). Important este implementarea principiului conform căruia nu poate exista un cetăţean al României pentru care în fondul asigurărilor de sănătate să nu se verse o sumă lunară. Cine nu plăteşte nu beneficiază!
  • Casa Naţională de Asigurări de Sănătate trebuie să fie numai a asiguraţilor, astfel încât banii strânşi de la asiguraţi să fie folosiţi doar pentru ei. Nu este admisibil ca în contul contribuţiilor doar a câtorva dintre cetăţeni să beneficieze toţi, acesta fiind de fapt un furt din buzunarul asiguraţilor realizat de guvernanţi.
  • Administrarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate trebuie să aparţină societăţii civile, fiind desprinsă de influenţa politicului. Singuralegătură cu politicul trebuie să fie supravegherea activităţii acesteia de către Parlament.
  • Limitarea cazurilor în care se acordă asistenţă medicală celor neasiguraţi, rezumându-ne strict la urgenţe, acestea fiind stabilite printr-un protocol specific. Pentru pacienţii trataţi în regim de urgenţă şi neasiguraţi cheltuielile aferente tratamentului trebuie suportate de la bugetul de stat, de la bugetele locale sau din alte fonduri, în funcţie de situaţia socială a pacienţilor, şi nicidecum din bugetul Casei de Asigurări de sănatate (Casă, care, aşa cum îi este şi denumirea, ar trebui să acopere doar serviciile pentru asiguraţi).
  • Includerea printre plătitorii asigurărilor sociale de sănătate şi categoriile privilegiate cum ar fi: poliţiştii, judecătorii, lucrătorii MAN.
  • Renunţarea la casele de asigurări ale diverselor categorii socio-profesionale (MAN, CFR, s.a.) şi preluarea asiguraţilor acestor case de asigurări la Casa naţională de asigurări de sănătate.
  • Sprijinirea înfiinţării Caselor de asigurări de sănătate private prin acordarea unor deduceri personale la impozit pentru cei care se asigură suplimentar la asemenea case.
  • Trecerea programelor de sănătate de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate la Ministerul Sănătăţii
  • Măsuri de stabilire a unei conduite obligatorii pentru asiguraţi care să limiteze riscurile de îmbolnăvire.
  • Alocarea unui procent mai mare din PIB pentru sănatate, avându-se în vedere modelul statelor occcidentale şi chiar celor vecine, şi tinându-se cont de cerinţele integrării în UE, in ceea ce priveşte sistemul sanitar.

 Scurta analiza a existentiei noastre

              Planul salariaţilor este dominat de câteva carenţe grave:
a) salarizare necorespunzătoare activităţii profesionale specifice
b) o tot mai accentuată migraţie către ţările occidentale
c) insuficienta organizare a pregătirii şi perfecţionării profesionale de specialitate, mai ales la nivelul asistenţilor medicali
d) lipsa de deschidere faţă de realizarea unui dialog social autentic, întâmpinată din partea partenerilor, în speţă conducerile unităţilor angajatoare

   Salarizarea necorespunzătoare este consecinţa unor politici defectuoase în ceea ce priveşte salarizarea personalului şi cointeresarea acestuia în desfăşurarea unei activităţi profesionale cât mai performante. Există unităţi sanitare unde drepturile salariale nu au fost acordate integral încălcându-se CCM la nivel de ramură sanitară în ceea ce priveşte drepturile salariale. Situaţia a impus, soluţionarea în instanţă a acestor conflicte de drepturi conform legislaţiei muncii în vigoare, însă tergiversarea executării sentinţelor ii face pe salariaţi să aştepte fără speranţă recuperarea unor drepturi de care au fost lipsiţi în mod abuziv.    
    Bugetele insuficiente constituie o cauză importantă a salarizării necorespunzătoare dar lipsa de bani este datorată doar în parte situaţiei economice actuale; în bună măsură această lipsă este datorată şi altor cauze: insuficienta colectare a sumelor datorate sistemului de asigurări de sănătate, deturnarea banilor asiguraţilor către alte scopuri, managementul sanitar de slabă calitate, politizarea sistemului.
   Migraţia cadrelor medicale către servicii mai bine plătite oferite de unităţi sanitare din Occident conduce la pierderea unor cadre bine pregătite profesional, cu experienţă, şi implicit la confruntarea unităţilor sanitare cu lipsă de personal calificat care să asigure parametrii corespunzători ai unei îngrijiri medicale de calitate. Libertăţile sindicale au fost grav încălcate
   Pe fondul unei vizibile insecurităţi economice are loc o alarmantă depreciere a standardului de viaţă, din ce în ce mai mulţi români simţindu-se frustraţi de dreptul de a beneficia de o îngrijire medicală corespunzătoare. Sănătatea reprezintă de mai multă vreme un sector care funcţionează cu dificultate şi care, în ciuda multiplelor semnale (venite atât din partea beneficiarilor-respectiv a bolnavilor, cât şi din partea angajaţilor din sistem - cei care cunosc din interior şi cel mai bine problemele) nu a înregistrat nici o remediere. Mai mult decât atât, factorii decizionali, prin declaraţiile publice au infirmat realităţile concrete.
Situaţia pacienţilor –beneficiarii sistemului de sănătate

  Insuficienta finanţare a unităţilor sanitare duce în mod implicit la imposibilitatea asigurării unui nivel de îngrijire calitativ superior- urmare a incapacităţii de asigurare a minimumului de medicamente, materiale sanitare, a condiţiilor hoteliere corespunzătoare etc. Lipsa fondurilor suficiente pentru asigurarea tratamentelor gratuite şi compensate pun pacienţii în situaţia de a nu putea beneficia de medicamentele prescrise în acest regim şi atât de necesare, deşi acest drept este garantat asiguraţilor. Protestele asiguraţilor, care îşi îndeplinesc partea lor de obligaţie –respectiv plata asigurărilor de sănătate către bugetul Asigurărilor Sociale - au rămas fără nici un ecou din partea factorilor de răspundere.

Considerăm necesară şi reorientarea politicilor de mass-media în domeniul sanitar prin:

- Deplasarea accentului (impus din raţiuni politice, pentru găsirea unui „acar Păun”, de către guvernarea anterioară) de pe vina salariaţilor sistemului (prin care se încerca distragerea atenţiei de la adevăratele probleme ale sistemului – metodă preluată de la NKVD-KGB) – care trebuie evaluaţi în funcţie de condiţiile concrete din sistem. A se vedea, spre exemplu, cazurile în care medicii externau pacienţi neasiguraţi care nu mai erau urgenţe şi care, fiind cazuri sociale, nu aveau unde să meargă, măsura ce era corectă din punct de vedere legal,şi împotriva cărora erau declanşate adevărate campanii de presă încurajate de fosta guvernare.
 - Accentuarea responsabilităţii întregii societăţi, a comunităţii locale pentru preluarea cazurilor sociale.
Descurajarea comportamentului necorespunzător a asiguraţilor şi neasiguraţilor faţa de regulile de funcţionare a sistemului sanitar (exemplu: nerespectarea circuitelor stabilite, a programărilor efectuate, etc.)
Combaterea ideii mult vehiculate privind gratuitatea serviciilor medicale, şi sublinirea costurilor pe care acestea le implică.
Sublinierea eforturilor necesare pentru pregătirea iniţială şi continuă a specialiştilor în dom

 

lauff lautf laurf