Statul roman trebuie sa reduca termenele de plata din sanatate la 30 de zile
Incepand cu mijlocul lunii martie, intra in vigoare o Directiva Europeana emisa de Comisia Europeana in urma cu 2 ani, in care se impune statelor membre sa reduca termenele de plata a facturilor din sanatate la 30 de zile, iar Romania este printre tarile care vor trebuie sa se supuna acestei legi.
Termenul de intrare in vigoare a Directivei 2011/7/UE, emise in urma cu doi ani, este de 12 martie, iar din moment ce Romania nu a cerut derogare de la termen, desi inregistra inca de pe atunci datorii foarte mari, va trebui sa aplice legea la termenul stabilit.
Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, nu isi face probleme din cauza restantelor mari. El sustine ca arieratele catre sistemul de sanatate sunt incluse in buget si ca vor fi achitate imediat ce acesta va fi aprobat.
Directiva Europeana 2011/7/2011, ce presupune si cui i se adreseaza?
Termenele in care se efectueaza majoritatea tranzactiilor comerciale in spatiul UE variaza in functie de fiecare tara in parte, furnizorul sau prestatorul avand posibilitatea de a acorda clientilor termene diferite pentru achitarea facturii.Insa acest model nu este profitabil pentru producatori sau furnizori.
Clientii au tendinta de a impinge termenele-limita cu mult peste cele prevazute in contracte, iar producatorii si furnizorii nu primesc niciodata banii la timp.In acest context, Comisia Europeana a hotarat, in 2011, emiterea unei Directive care impune tuturor statelor membre sa reduca termenele de plata a facturilor la doar 30 de zile. In acest context legal nou, facturile vor trebui platite in maximum 60 de zile.
Legea se va aplica doar la facturile emise dupa data de 12 martie, cand intra in vigoare directiva.Mediul de afaceri va fi cel care va avea cel mai mult de beneficiat, deoarece reprezentatii acestuia vor avea posibilitatea de a aplica o penalitate minima directa, de 40 de euro, pentru orice factura neonorata la termen, plus de a solicita daunele impuse in clauzele contractuale.
Directiva europeana vizeaza absolut toate platile facute ca remuneratie pentru tranzactii comerciale intre autoritati publice si intreprinderi, precum si pe cele realizate doar intre intreprinderi.
Exista si cateva exceptii. De la Directiva se pot sustrage:
- datoriile care fac obiectul unor proceduri de insolventa instituite impotriva debitorului;
- tranzactiile cu consumatorii;
- dobanzile pentru alte plati;
- procedurile care au ca obiectiv reesalonarea datoriei.
