Sange artificial creat de cercetatorii clujeni

O reteta de sange artificial, care contine o proteina din viermi marini si care s-ar dovedi util in cazul unor interventii chirurgicale sau al unor accidente, a fost creata de o echipa de cercetatori clujeni, conform Mediafax.

O echipa de cercetatori de la Facultatea de Chimie a Universitatii "Babes-Bolyai" (UBB) din Cluj, condusa de conf. univ. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu, face, de sase ani, cercetari de laborator pentru a produce sange artificial, util in cazul unor interventii chirurgicale in care se pierde mult sange sau in cazul accidentelor, iar rezultatele testelor preliminare pe soareci sunt incurajatoare.

Solutia contine apa, saruri si o proteina - hemeritrina, extrasa din viermii marini, iar in unele preparate se adauga albumina, o alta proteina, ca agent de protectie fata de agentii de stres.

"Unicitatea vine din proteina unor viermi marini, care se numeste hemeritrina, tot pe baza de fier, ca hemoglobina din sangele nostru, dar care este mult mai rezistenta la factorii de stres. Noi credem ca acesta este secretul succesului si motivul pentru care toti cei care au incercat sa produca sange artificial au esuat in testele clinice din cauza reactiilor secundare ce implica factorii de stres din sange, cum ar fi apa oxigenata, al carei nivel din sange depinde mult de boli, stres, efort fizic", a detaliat cercetatorul clujean.

Potrivit acestuia, la testele de laborator retetele se dovedesc rezistente la factorii de stres mecanic si chimic, iar in testele preliminare pe animale par sa nu dezvolte toxicitatea care apare in alte produse.

"Rezultatele preliminare pe soareci sunt incurajatoare. Soarecii tratati cu sangele artificial «Made in Cluj» au ramas indiferenti, si asta e tot ce ne dorim, nu dorim sa fie mai bine ca inainte, ci, pur si simplu, sa nu prezinte semne de inflamatie, de boala. Scopul final este sa nu existe reactii de respingere a sangelui artificial de catre organismul uman, care exista acum la anumite produse", a explicat conf. univ. dr. Silaghi-Dumitrescu.

Potrivit acestuia, dupa finalizarea testelor pe animale, cand specialistii vor fi convinsi suta la suta ca nu exista nicio dovada de toxicitate, se va putea incerca testarea pe oameni.

"Eu astept ca testele pe animale sa poata sa dea rezultate concludente intr-un an sau doi, dincolo de asta deja nu mai tine de cercetare, ci de autorizatii. Testele pe oameni sunt un subiect foarte delicat, trebuie niste autorizatii foarte serioase si reprezinta un risc enorm", a mentionat el.

Conf. univ. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu s-a concentrat pe extragerea hemeritrinei din viermii marini dupa ce a auzit de aceasta proteina in perioada de patru ani cat a lucrat in laboratoare din SUA.

"Hemeritrina este unica, se mai gaseste in cateva bacterii, dar in rest in foarte putine organisme. Cand ma gandeam foarte serios la cercetarea substitutelor de sange, mi s-a parut o idee interesanta, stiind despre acea proteina ca refuza sa reactioneze cu agentii de stres careia hemoglobina ii cade prada in termeni de milisecunde", a explicat cercetatorul, care a discutat cu un profesor din SUA, expert in proteina mentionata, iar acesta a fost de acord cu cercetarile sale.

Sangele artificial are aplicatii in chirurgie, pentru ca in timpul operatiilor se pierde foarte mult sange, dar si in cazul unor accidente, cand este nevoie de o cantitate mare de sange pentru un timp scurt.

"Ideea este de a face sange artificial instant, sub forma de praf, fara sa il depozitezi in frigider, unde sta o luna, dupa care expira, se degradeaza partial. Avem nevoie de un praf care poate fi lasat la temperatura camerei, probabil pe termen nelimitat. Poti sa il pui in ranita, daca esti soldat in Afganistan si il ai la tine si, in caz de nevoie, adaugi apa si ai sangele pregatit", a explicat cercetatorul.

Cercetarile privind sangele artificial au loc in laboratoarele Facultatii de Chimie a UBB, unde specialistii pot obtine aproape orice doresc din punctul de vedere al reactiilor chimice.

Silaghi-Dumitrescu a adaugat insa ca marea provocare a acestor cercetari este faptul ca incearca sa faca ceva ce nu s-a facut deloc in Romania, o alta fiind lipsa de predictibilitate privind fondurile.

Dupa finalizarea cercetarilor pe animale, studiile echipei lui Radu Silaghi-Dumitrescu vor fi publicate in reviste de specialitate, iar, ulterior, acestea vor fi brevetate.

Radu Silaghi-Dumitrescu are 39 de ani, a absolvit cursurile Facultatii de Chimie a UBB din Cluj-Napoca si are doua doctorate, unul in chimie anorganica, obtinut in 2005 la UBB, al carui conducator a fost presedintele Academiei Romane, Ionel Haiduc, iar celalalt in chimie bio-anorganica, obtinut in 2004 la Universitatea Georgia din SUA. El a lucrat timp de doi ani in Marea Britanie intr-un colectiv integrat intr-o retea europeana numita "Euro Blood Substitutes". Din 2011 este conferentiar la Facultatea de Chimie a UBB si are peste o suta de articole publicate in reviste de specialitate.