Prof. Doria, Universitatea Padova: Conduita medicala actuala a determinat un control mai bun al lupusului!
Prof. dr. Andrea Doria (foto) din Italia este seful Departamentului Clinic destinat bolilor de tesut conjunctiv si bolilor reumatismale rare din cadrul Spitalului Universitar din Padova, centru considerat a fi unul de referinta in Italia. Cadru didactic in cadrul Universitatii de Medicina din Padova, pe care a absolvit-o in anul 1982, este membru in consiliile editoriale ale unor publicatii stiintifice de prestigiu international in domeniul reumatologiei si imunologiei. Medicul are o bogata experienta in managementul clinic al pacientilor cu boli de tesut conjunctiv si boli reumatismale rare, expertiza sa incluzand si managementul pacientelor cu sarcina si bolile reumatismale sistemice. Prof. dr. Doria a obtinut recunoastere internationala si prin cele peste 200 de publicatii, incluzand studii clinice si cercetari de imunochimie din domeniul anticorpilor, epitopilor si autoantigenelor.
Specialistul italian ne-a acordat un interviu in exclusivitate despre boala lupus. Sustine ca "progresele recente in domeniul bolilor autoimune si aprofundarea intelegerii mecanismelor implicate in declansarea si progresia lupusului permit lumii medicale sa faca primii pasi in identificarea strategiilor de prevenire a bolii".
Claudia Spridon (C.S.): Se estimeaza ca circa 9.000 de romani sufera de lupus. Care este situatia in Italia?
Prof. dr. Andrea Doria (A.D.): Incidenta lupusului in Europa variaza intre 1 pacient la 2.000 de locuitori si 1 pacient la 5.000 de locuitori. Asadar, intrucat in Italia sunt 60.000.000 de locuitori, numarul pacientilor cu lupus variaza intre 12.000 si 30.000. Alte date mai exacte nu exista nici in Italia, nici in alte state.
C.S.: E lupusul o boala ce poate fi prevenita?
A.D.: In ultimii ani, a fost demonstrat in mod clar ca LES, precum si alte boli autoimune, pot fi detectate inainte de aparitia anumitor manifestari clinice. De aceea, persoanele asimptomatice, cu valori foarte mari ale anticorpilor antiucleari (ANA) sau cu teste pozitive pentru anticorpi specific intalniti in lupus (anticorpi anti-ADN dublu catenar, anti-SM, anti-proteina P ribozomala sau altii) ar trebui considerate cu risc crescut de a dezvolta LES si ar trebui sfatuite de catre medici sa evite expunerea la soare, consumul anumitor medicamente cunoscute ca fiind in directa legatura cu lupusul, fumatul si alte activitati ce pot declansa boala. Administrarea de vitamina D, care are un efect imunomodulator asupra pacientilor cu boli autoimune si pare ca ajuta la prevenirea unor astfel de boli, poate fi, de asemenea, benefica pentru pacientii asimptomatici cu LES. Conduita medicala actuala a determinat un control mai bun al bolii. Speranta de viata a pacientilor cu lupus, precum si calitatea vietii lor au crescut in ultimele decenii dar prognosticul pe termen lung nu este inca la un nivel satisfacator, complicatiile bolii si reactiile adverse ale tratamentului actual fiind principalii factori ai declinului. In acest moment, lupusul nu este o boala ce poate fi prevenita, insa
C.S.: O astfel de afectiune se trateaza multidisciplinar in Italia? Ce specialisti sunt implicati?
A.D.: In Italia, majoritatea pacientilor cu lupus sunt tratati de catre reumatologi, insa uneori acestia sunt monitorizati si de catre specialisti in imunologie clinica sau medicina interna. Cu toate acestea, pentru ca lupusul poate afecta orice organ al corpului omenesc, abordarea multidisciplinara este primordiala si implica dermatologi, nefrologi, neurologi si alti specialisti.
C.S.: In ce masura medicii de familie din Italia recunosc simptomele bolii si care ar fi procentajul in care pacientii sunt trimisi la dvs. direct de catre ei?
A.D.: Aproximativ 50% dintre pacientii mei au ajuns la mine indrumati de medicul de familie. Eu consider ca medicii implicati in asistenta medicala primara pot juca un rol important in diagnosticarea lupusului, mai ales in ceea ce priveste diagnosticarea precoce, cu alte cuvinte in micsorarea perioadei de timp dintre aparitia primelor semne ale bolii si diagnosticarea acesteia. In primul rand, ei ar trebui sa ridice suspiciunea clinica a bolii prin identificarea unor manifestari ce pot fi considerate semne de alarma, sugestive pentru diagnosticul precoce al lupusului si ar trebui sa le indice acestor pacienti, mai ales daca sunt femei in perioada fertila, analize de laborator, respectiv testul pentru determinarea anticorpilor antinucleari (testul ANA). In cazul unui rezultat ANA pozitiv, medicii de familie trebuie sa trimita pacientul catre reumatolog.
C.S.: In tara dvs. se merge pe o medicina personalizata in cazul pacientilor care sufera de lupus?
A.D.: Medicina personalizata reprezinta un obiectiv important al medicinei moderne chiar si pentru pacientii diagnosticati cu lupus. Cu toate acestea, niciun biomarker genetic sau imunologic care sa poata ghida tratamentul pentru lupus nu a fost identificat pana in prezent.
C.S.: In momentul de fata, specialistii asista la o schimbare esentiala in managementul si tratamentul lupusului. Cand ar putea pacientii sa aiba acces la medicamentele obtinute prin biotehnologie?
A.D.: Singurul medicament biologic disponibil pentru pacientii cu lupus este Belimumab, aprobat recent de catre FDA si EMA. Belimumab este indicat pentru pacientii adulti cu Lupus Eritematos Sistemic (LES) activ, cu un grad ridicat de activitate a bolii, care nu raspund tratamentului standard. Cu alte cuvinte, daca un pacient este tratat cu Prednison, mai ales cu doze mai mari de 5 mg pe zi, cu antimalarice si imunosupresoare, atunci inseamna ca el sufera de lupus cu un grad ridicat de activitate sau afectiunea lui are tendinta de a avea exacerbari frecvente si atunci respectivul pacient ar trebui tratat cu Belimumab.
C.S.: Se presupune ca principala cauza a aparitiei lupusului o constituie stresul. In ce masura contribuie predispozitia genetica la aparitia bolii?
...Autor: Claudia Spridon
Sursa: PaginaMedicala.ro
