Studentul Anului in Romania: Consider ca Rezidentiatul la noi e o gluma proasta!

Alexandru Calin (foto) este student in anul VI la Facultatea de Medicina din cadrul UMF Bucuresti. In urma cu o saptamana, tanarul a fost rasplatit pentru meritele sale academice si extracurriculare cu distinctia "Studentul Anului in Romania" la Gala anuala organizata de Liga Studentilor Romani din Strainatate (LSRS). Presedinte al Scientific Organization of Medical Students (SOMS), Alexandru Calin a coordonat in 2012 scoala nationala de cercetare pentru studenti. A avut posibilitatea de a se scoli in strainatate la diverse institutii de prestigiu, printre care se numara si Harvard Medical School.

Claudia Spridon (C.S.): Esti student in anul VI la medicina. Vei ramane aici pentru rezidentiat sau vei opta pentru strainatate?

Alexandru Calin (A.C.): Din pacate, consider ca Rezidentiatul la noi e o gluma proasta. Nu cred ca are sens sa invat ca papagalul o carte tradusa prost. Spre exemplu, citim despre „bronhografia aeriana”. Nu exista scuze pentru aceste greseli. La examen se evalueaza, mai presus de toate, capacitatea de memorare. Oare asta inseamna sa fii medic? Cred ca propunerea dr. Raed Arafat de a introduce interviul e buna. Ideea unui examen de acest gen cred ca merita a fi sa evalueze cat de bine ai inteles anumite concepte de diagnostic si tratament, cat de bine ai reusit sa integrezi informatia. Cel mai probabil, din considerentele enumerate nu voi sustine examenul de rezidentiat din Romania.

C.S.: In ce masura au contribuit programele de formare din diaspora la dezvoltarea ta personala si profesionala?

A.C.: Enorm. Am avut ocazia sa plec in Elvetia pentru un stagiu de cardiologie. Acolo m-am integrat intr-o echipa de lucru exceptional de bine pregatita profesional de la care am avut multe de invatat. In 2011 am fost in Copenhaga, Danemarca unde am lucrat la Panum Institute of Neuroscience and Pharmacology, “Peripheral nerve research laboratory”, unde am investigat relatia dintre metabolismul celular si moartea neuronala, iar in 2012 am avut onoarea sa lucrez la Massachusetts General Hospital and Harvard Medical School, Division of Intraoperative Neurophysiology. Aici am investigat reactivitatea corticala a pacientilor in timpul operatiilor chirurgicale pe creier si maduva spinarii, rezultatele fiind deja recunoscute si premiate de catre Societatea Nationala de Neurostiinte din Romania si de catre Societatea de Neurofiziologie Electrodiagnostica din Romania. Toate aceste experiente mi-au fost extrem de utile pentru a-mi dezvolta spiritul critic, modul de gandire si pentru a-mi imbogati cunostintele in domeniul care ma pasioneaza. Recomand cu caldura schimburile de experienta pentru ca iti deschid mintea si iti dau incredere in tine insuti. Inveti sa faci fata multor provocari.

C.S.: Ai beneficiat si de o bursa Erasmus in cadrul Universitatii de Medicina din Florenta despre care spuneai ca este foarte bine organizata. La ce faceai referire, mai exact?

A..C.: Profesorii sunt de exceptie, nu exista curs fara citari din articole stiintifice, eventual chiar din cercetarea proprie a respectivului profesor. Cei care predau o disciplina nu numai ca o cunosc foarte bine dar contribuie la cunostintele din acel domeniu prin cercetare stiintifica. Acest lucru este firesc, instrainatate nu poti profesa fara sa fi facut cercetare stiintifica de calitate si conteaza cu adevarat sa fi contribuit semnificativ la cunoastere. Altfel nu exista progres.

C.S.: De ce ai ales sa te implici in cercetare pe zona de neurostiinte?

A.C.: In anul doi de la Facultatea de Medicina am ales sa urmez un curs optional de neurostiinte. Din acel moment, pasiunea mea pentru acest domeniu a crescut progresiv. In acelasi an am avut ocazia sa fiu admis printr-un interviu competitiv in Laboratorul de Neurostiinte al prof. dr. Leon Zagrean, de la UMF Bucuresti, disciplina Fiziologie si Neurostiinte. Acest lucru mi-a deschis o serie intreaga de posibilitati de dezvoltare. Domeniul neurostiintelor este in top in acest moment ca importanta la nivel global in sfera biomedicala si creste in importanta si impact pe masura ce se inregistreaza progrese la nivelul ariilor biologie moleculara, electrofiziologie, neurostiinte computationale etc. Studiul sistemului nervos implica abordari interdisciplinare de cele mai multe ori.

C.S.: Anul trecut ai coordonat Basic Research Skills, scoala nationala de cercetare pentru studenti. Care au fost impresiile in urma evenimentului?

A.C.: Proiectul Basic Research Skills continua traditia Scientific Organization of Medical Students de a organiza scoli de cercetare pentru studenti. Aceasta manifestare s-a desfasurat insa in mod exceptional pe parcursul unei intregi saptamani in care participantii au avut o abordare „hands-on” in cadrul workshop-urilor si sesiunilor interactive. Scopul principal al proiectului Basic Research Skills a fost sa ofere participantilor posibilitatea de a inelege si a aplica principii de bazai in sfera cercetarii stiintifice din domeniul biomedical. Merita sa percepem inca de la nivel predoctoral insemnatatea cercetarii si faptul ca aceasta trebuie sa fie recunoscuta ca parte integranta a educatiei universitare. Cercetarea la nivel universitar este insa esentiala pentru toti studentii, nu doar pentru cei care aspira la o cariera stiintifica.

C.S.: S-au concretizat anumite colaborari?

A.C.: Da. Unele dintre ateliere au deschis posibilitatea celor mai activ implicati sa continue, impreuna cu speaker-ul invitat la acea sesiune, colaborarea in vederea publicarii de articole stiintifice, in baza datelor prezentate sau procesate in cadrul workshop-urilor. Publicul a beneficiat de un bagaj vast de informatii din partea cadrelor didactice foarte bine pregatite, din tara si din strainatate, acestea fiind dispuse sa raspunda tuturor intrebarilor care le-au fost adresate. Cu siguranta, obiectivele scolii nationale Basic Research Skills 2012 au fost atinse.

C.S.: Care sunt planurile SOMS pentru 2013?

...

Autor: Claudia Spridon

Sursa: PaginaMedicala.ro