Eliminarea competitiei transmite dezinteres pentru eficienta si calitate
Ministerul Sanatatii a prezentat astazi Guvernului Romaniei un document privind finantarea din FNUASS a furnizorilor de servicii medicale din sistemul privat. Declaratia facuta de ministrul Sanatatii, care a decis in urma cu cateva zile sa sisteze finantarea spitalelor private de la buget incepand cu luna martie 2013, a devenit un subiect intens dezbatut. "Sunt foarte sceptic privind imbunatatirile pe care le va aduce functionarii spitalelor publice si sanatatii pacientilor. Eliminarea competitiei transmite un semnal dramatic privind interesul pentru eficienta si calitate", spune Adrian Gheorghe, doctorand in economia sanatatii la Universitatea din Birmingham, Marea Britanie.
Tanarul ne-a acordat un interviu in care vorbeste despre efectele acestei masuri, distributia neuniforma a celor 10%, bani ce vor merge catre spitalele publice, dar si despre platile informale care nu vor fi eliminate din sistemul medical romanesc.
Claudia Spridon (C.S.): Cat de benefica este o astfel de masura pentru sistemul sanitar romanesc la ora actuala?
Adrian Gheorghe (A.G.): De la bun inceput, modul in care a fost comunicata masura a lasat de dorit, in sensul ca a fost enuntat doar asa-zisul principiu absurd care sta la baza ei. Cred ca detaliile privind categoriile de servicii medicale la care se refera urmeaza a fi nuantate foarte mult si abia atunci vom putea evalua mai clar efectele. Altfel, masura transmite un mesaj negativ privind modul in care sunt promovate eficienta si calitatea in deciziile referitoare la sanatatea populatiei - mai precis, deloc. Nu este deloc limpede unde se regaseste interesul pacientului in continutul acestei masuri. Exista, desigur, argumentul ca spitalele private fac astfel incat sa ofere preponderent interventii asa-zis 'usoare' si profitabile in raport cu valoarea decontata de Casa (de exemplu, prin selectia atenta a pacientilor cu risc favorabil, n.red.), in timp ce cazurile complicate, care consuma resurse peste medie, se aglomereaza in sistemul public. Argumentul are, in principiu, substanta si este sustinut de experienta altor tari, insa avem motive sa credem ca aceasta situatie exista in Romania si ca impovareaza spitalele publice?
C.S.: Care sunt efectele masurii, in conditiile in care ea va fi aplicata?
A.G.: Un raspuns precis depinde in mare masura de precizarile ulterioare ale Ministerului privind categoriile de servicii la care se refera. Efectele imediate vor fi cresterea volumului de pacienti in unitatile publice si o crestere asociata a sumelor decontate catre aceste unitati. Se pune intrebarea daca directionarea catre sistemul public a pacientilor care ar fi optat pentru servicii private va afecta calitatea ingrijirii acestora prin comparatie cu ingrijirile pe care le-ar fi primit in privat - din pacate, este foarte posibil ca acesta sa fie cazul. In ceea ce priveste furnizorii privati, este de vazut cum isi vor adapta raspunsul - aceasta va depinde atat de volumul de cazuri decontate de Casa pe care il ruleaza, cat si de tipul de interventie la care ne referim. Acolo unde costul decontat de Casa este substantial, le va fi imposibil sa retina pacientii, iar in alte cazuri pacientii, sau cel putin unii dintre acestia, vor prefera sa scoata bani din buzunar pentru a beneficia de servicii in mediul privat.
C.S.: Ce se va intampla cu platile informale? Vor mai exista?
A.G.: Sunt de notorietate platile informale din spitalele publice, in timp ce privatul 'da chitanta'. Se va intampla ceea ce s-a semnalat deja in comentariile din aceste zile: pacientii ar scoate din buzunar sume comparabile in cele doua cazuri, insa pe holurile spitalelor publice acesti bani ies din circuitul fiscal si nu mai ajung in bugetul public, in timp ce in spitalul privat o astfel de plata s-ar fi impozitat. In perspectiva, bugetul pierde bani, ceea ce va insemna mai putini bani la sanatate in viitor.
C.S.: Acei 10% care urmeaza sa fie redirectionati catre spitalele de stat pot schimba ceva in interiorul sistemului? Ce?
A.G.: Resursele financiare suplimentare sunt oricand binevenite in sistemul sanitar public din Romania in conditiile in care se prezinta acum, cu conditia ca siguranta pacientilor sa nu fie compromisa. Exista, in acest moment, suficiente semne de intrebare privind eficienta si transparenta cheltuirii banilor publici in spitalele publice, astfel ca avem putine motive sa ne entuziasmam cu gandul la efectul celor 10%. Aceste resurse suplimentare vor putea face o diferenta acolo unde sunt cheltuite eficient, iar asta tine de performanta managementului fiecarui spital in parte. Din pacate, spitalele publice au inca o autonomie manageriala redusa. Cei 10% nu se repartizeaza uniform in sistemul public - vor fi avantajate spitalele publice care se afla in aria de acoperire a unor unitati private, pentru ca de acolo vor veni pacientii. Un spital din mediul rural, sa spunem, care nu are niciun fel de 'concurenta' de la spitale private, nu va fi afectat de aceasta masura.
C.S.: Reprezentantii pacientilor considera ca printr-o asemenea masura li se incalca dreptul de a alege furnizorul de servicii medicale...
A.G.: Reprezentantii pacientilor au, desigur, dreptate: li se incalca dreptul fundamental de a isi alege furnizorul. Pentru serviciile de tip hotel asociate unei internari, de exemplu, diferenta dintre conditiile oferite in mediul privat si cel public este substantiala. Vor fi frustrati cei care vor fi nevoiti sa suporte conditiile din spitalele publice atunci cand ar fi avut disponibilul financiar de a merge la privat.
C.S.: Victor Ponta spune ca va lua o decizie politica in privinta spitalelor private. Este nevoie, in schimb, de o dezbatere? Cum comentezi?
...Autor: Claudia Spridon
Sursa: PaginaMedicala.ro
