Studiu: cei mai importanti indicatori ai vietii profesionale a angajatilor din sanatate
Conditiile umane de lucru, reusitele profesionale si aprecierea din partea pacientilor sunt cei mai importanti determinanti ai calitatii vietii profesionale, sustin datele studiului privind nevoile specifice de consiliere si orientare profesionala ale salariatilor din sanatate - studiu de caz: regiunea Sud-Est.
Studiul a fost realizat in cadrul proiectului „Fii calificat pe piata muncii! Cresterea nivelului de calificare a angajatilor din sanatate si asistenta sociala din Regiunea Sud-Est”, contract de finantare POSDRU/100.8/2.3/G/79295, sub egida Centrului de Cercetare si dezvoltare Sociala Solidaritate. La studiu au participat, in perioada martie-iunie 2012, angajati si angajatori din sistemul privat si de stat din zona de Sud-Est a Romaniei (judetele Braila, Galati, Buzau, Vrancea, Tulcea si Constanta).
In ceea ce priveste calitatea vietii profesionale, angajatii din sistemul sanitar au apreciat ca factorii care o influenteaza sunt:
1. Conditiile umane de lucru (66%)
2. Reusitele profesionale personale (cca. 64%)
3. Aprecierea din partea pacientilor (63%)
4. Posibilitatile de realizare profesionala (56,2%)
5. Conditiile tehnice de lucru (52,8%)
6. Salariul, primele (51,7%)
7. Aprecierea din partea sefilor ierarhici (51,3%)
8. Prestigiul social (48,8%)
9. Aprecierea din partea colegilor (47,%)
10. Programul de lucru (41,9%)
11. Posibilitatile de avansare (39,8%)
"Acest tabloul al factorilor motivationali spulbera mitul interesului salariatilor predominant legat de salarii, ba chiar si pe acela al situarii salariilor pe primul loc in ordinea preferintelor", spun autorii studiului.
Factori negativi
Salariile detin insa primul loc in ordinea cauzelor care determina migratia personalului medical si in randul motivelor de insatisfactie a salariatilor. In acest sens, cercetarea a indicat si existenta unui numar semnificativ de cazuri de saracie salariala in randul angajatilor din sanatate.
Pe locul al doilea in ceea ce priveste motivele de insatisfactie ale salariatilor se situeaza riscul de greseli profesionale la locul de munca (malpraxis), urmat de grija redusa de care se bucura salariatii din partea unitatii si absenta unei evaluari sistematice urmata de promovare.
Scaderea considerabila a numarului de salariati din unitatile sanitare a dus in multe cazuri la o lipsa acuta de personal. O consecinta directa a acestei stari de fapt o constituie supraincarcarea cu sarcini de serviciu a celor ramasi, fara a se constata o crestere a veniturilor in acest context.
In acest sens, studiul constata ca nu exista un sistem de motivare a salariatilor la nivelul angajatorilor. In plus, lipsa de personal determina si scaderea calitatii si chiar a cantitatii serviciilor medicale ce pot fi acordate pacientilor.
Ce spun angajatorii?
Salariul si primele, cu un procent de 85%, sunt pe departe factorii motivationali cu valoarea cea mai mare in optiunile angajatorilor. Pe locul doi se situeaza conditiile umane de lucru (66%) urmate indeaproape de conditiile tehnice de lucru (60%).
Posibilitatile de avansare sunt pe ultimul loc in preferintele angajatorilor (63%).
Semnificatia acestei situatii este fie ca lor li se acorda cea mai mica importanta de catre angajatori, fie ca este vorba de un cadrul legal ce conduce la trasee profesionale rigide.
Pe penultimul loc, in opinia angajatorilor, se situeaza aprecierea pacientilor (60%) devansata de prestigiul social (41%) si aprecierea din partea colegilor (41%).
"Dupa cum putem constata, posibilitatile de avansare nu sunt considerate de angajatori ca avand o importanta foarte mare pentru angajati. In aprecierea acestui indicator al calitatii vietii profesionale este vizibila o diferenta in minus a angajatorilor fata de angajati de cca. 10 puncte procentuale, aceasta relevand, iarasi, gradul de necunoastere a importantei diferitilor factori motivationali", spun autorii studiului.
"Interpretam aceste situatii atat prin prisma „saraciei dialogului social” (calitatii scazute a acestuia) la nivelul unitatilor sanitare cat si din perspectiva deficitului de instrumente si tehnici de lucru specifice serviciilor de resurse umane ale unitatilor, concluzioneaza acestia.
Formarea profesionala
Asupra calitatii serviciilor medicale acordate pacientilor isi pune amprenta si calitatea vietii profesionale a angajatilor sistem.
Dintre motivele care interfereaza negativ in mod semnificativ cu formarea profesionala continua (FPC) pe primul loc se situeaza lipsa timpului necesar urmata de lipsa resurselor financiare necesare.
Privind tedintele pregatirii profesionale, se remarca faptul ca salariatii acorda o importanta foarte mare competentelor dobandite informal.
Solutii
Restructurarea sistemului de formare initiala si continua a salariatilor din sistemul sanitar precum si a sistemului de management a resurselor umane trebuie centrata pe urmatoarele dimensiuni, recomanda autorii studiului:
...Sursa: PaginaMedicala.ro
