Studiu: medicii romani care fac garzi lucreaza cu peste 54% mai mult decat timpul normal de munca

Un medic din Romania care face garzi lucreaza in medie 227 de ore intr-o luna, cu mult peste timpul normal de munca (147 ore in medie, in cazul medicilor), existand si medici nevoiti sa lucreze un numar de ore ce depaseste echivalentul a doua contracte, in cadrul aceluiasi contract individual de munca, arata datele unui studiu publicat de Federatia Solidaritatea sanitara.

Cercetarea are caracter exploratoriu, incercand sa stabileasca un punct de plecare pentru o investigare atenta a fenomenului, sustin autorii. Aplicarea chestionarelor s-a facut in perioada 15 mai– 9 iunie, prin intermediul canalelor de comunicare pe Internet, invitatia de completare fiind transmisa la un numar de 7000 de medici din toate regiunile tarii, activi in mediul on-line. Selectia a fost aleatorie, in functie de dorinta subiectilor de a participa la aceasta cercetare. Au completat chestionarul un numar de 500 de medici, din care doar 320 au declarat ca fac garzi.

Numarul mediu de ore de lucru pe saptamana pentru medicii care fac garzi este de 58, in conditiile in care durata maxima legala a timpului de munca saptamanal, aferent unui contract individual de munca, este de 48 de ore. Exista, de asemenea, asistenti medicali care au lucrat si peste 1000 de ore suplimentare, neplatite si nerecuperate, de-a lungul unui an de zile, se arata in "Studiul asupra timpului de munca in sectorul sanitar din Romania. Studiu de caz: garzile medicilor".

Media orelor lucrate continuu, fara pauza, de medicii care fac garzi depaseste 30 de ore, inregistrandu-se si cazuri in care medicii lucreaza continuu timp de 36 ore si chiar 48 de ore. Pentru cca. 46% dintre respondenti garda are un caracter obligatoriu.

Garzile afecteaza intr-o masura semnificativa medicii, principalele efecte constituindu-le stare de oboseala accentuata (55% din subiecti) si crestere semnificativa a riscului de erori profesionale (cca. 20% dintre respondeti).

Datele studiului indica faptul ca jumatate dintre respondenti lucreaza mai mult de 90 de ore de garda. Medicii care fac peste 150 de ore de garda tind catre echivalentul duratei normale a inca unui contract individual de munca, unii si depasind acest nivel. Ceea ce indica faptul ca in sectorul sanitar exista medici care lucreaza echivalentul a doua contracte individuale de munca, beneficiind insa de o serie de drepturi doar pentru echivalentul timpului normal de munca pentru un contract individual.

Deoarece orele de garda se desfasoara lunar, cu exceptia perioadei aferenta concediului de odihna, este evidenta incalcarea prevederilor specifice legislatiei muncii in ceea ce priveste durata normala a timpului de lucru, sustin autorii studiului.

Media numarului de garzi efectuate de un medic pe luna este situata aproape de 5, fiind indicate si cazuri in care medicii fac chiar si 9 sau 10 garzi/luna. Pentru a avea insa o buna imagine asupra fenomenului autorii studiului reamitesc faptul ca ca un numar de garzi situat intre una si trei garzi fac parte din programul normal de lucru, abia ceea ce depaseste acest nivel putand fi considerat ca parte a orelor suplimentare.

Analiza corelatiei dintre numarul de garzi si tipul unitasii indica situarea peste medie in special a spitalelor judetene de urgenta si a spitalelor municipale, in cazul acestora fiind posibil sa existe un deficit de medici mai mare decat in cazul restului unitatilor sanitare. Situatia poate fi insa explicata si de numarul mic de medici care au aceeasi specializare.

Procentul celor care nu primesc spor pentru orele de garda se situeaza la cca. 79%. "Daca vom considera drept ore suplimentare garzile efectuate peste durata normala a timpului de lucru atunci putem vorbi de cca. 75% din cazuri in care nu sunt respectate prevederile legale in domeniu, in sensul prevazut de Directiva nr. 88/2003 si de
legislatia muncii", se arata in studiu.

In 65% din cazuri in care subiecsii fac garda la domiciliu timpul de deplasare la unitate nu este luat in considerare ca timp de munca iar cheltuielile de deplasare nu sunt decontate.

Insatisfactia globala fata de conditiile de desfasurare a garzilor, modul in care sunt programate, faptul ca ele conduc la un timp de lucru prelungit, este responsabila in cca. 10% din cazuri de cresterea intentiei de a pleca in alta tara.

Orele de garda constituie timp de munca, ele antrenand toate drepturile aferente. In masura in care aceste ore de garda sunt desfasurate in afara programului normal de lucru ele constituie ore suplimentare. Acordarea acestor drepturi se face inclusiv retroactiv. Un demers in masa al medicilor in acest sens ar antrena costuri semnificative pentru unitatile sanitare, acestea inscriindu-se insa in zona normalitatii.

In concluzie, studiul arata ca:

• Interesul unitatilor sanitare nu trebuie sa prejudicieze drepturile medicilor.
• Este necesara modificarea OMS 870/2004 in sensul considerarii tuturor orelor de garda drept timp de lucru.
• Fiind timp de munca, orele de garda trebuie luate in considerare la calculul timpului legal de munca aferent unui salariat atat raportat la Directiva 2003/88/EC cat si in ceea ce priveste prevederile Codului Muncii
   

"Optiunea noastra este pentru o strategie de laisez-faire in domeniu, nivelele de reglementare trebuind sa fie rezultatul negocierilor la nivel individual respectiv la nivelulcontractelor colective de munca", spun autorii studiului .

Sursa: PaginaMedicala.ro