Curricula de pregatire in Medicina de familie, in curs de adaptare la realitatile practicii clinice
Asistenta medicala primara in Romania poate rezolva in prezent 80-82% din patologie, desi in unele tari se pot atinge si procente de 90-95%. Aceasta performanta in medicina de familie nu se poate realiza decat printr-o pregatire de baza de un inalt nivel stiintific si educational si printr-o pregatire profesionala continua de calitate.
In ceea ce priveste pregatirea in Rezidentiat, este nevoie de o schimbare a curiculei, deoarece, asa cum explica dr Razvan Miftode, secretar SNMF repsonsabil de pregatirea profesionala continua, intr-un interviu pentru Paginamedicala, modelul actual este depasit si nu mai corespunde realitatii din practica de zi cu zi a medicinei d familie.
"Ne apropiem de o saturare a pietei muncii in Medicina de familie"
Reporter: Cati medici rezidenti se afla in pregatire in specialitate de medicina de familie? Mai sunt tinerii medici atrasi de aceasta specialitate si de ce?
Dr Razvan Miftode: Este dificil de estimat numarul rezidentilor de Medicina familiei care mai sunt inca in pregatire. Se cunoaste numarul de locuri scoase la concurs in ultimii 5 ani, dar nu pot da informatii exacte despre cati rezidenti au absolvit stagiul de pregatire in specialitate, cati au abandonat sau cei care au amanat prezentarea la examenul final de specialitate. In mod cert, numarul de locuri aprobate anual pentru rezidentiatul in Medicina Familiei a scazut constant in ultimii patru ani, de o maniera brusca. De exemplu, in 2009 erau oferite 858 locuri pentru rezidentiatul MF, in 2012 s-au scos la concurs doar 128 la nivelul intregii tari. Semn ca ne apropiem de o saturare a ”pietei muncii” in Medicina de Familie.
Este de criticat modul cum s-a facut acest lucru, destul de abrupt, fara a se tine cont de necesarul real de medici care sa asigure o asistenta medicala primara de calitate.
Cand ma refer la calitate am in vedere atat acuratetea actului medical cat si functionarea cat mai aproape de optim a cabinetelor medicale.
Prin scoaterea la concurs, in ultimii ani, a sute de locuri pentru rezidentii MF, in neconcordanta cu nevoile reale ale sistemului, s-a produs o suprasaturare cu tineri
specialisti si o faramitare a capitatiei, cu repercusiuni negative asupra veniturilor tuturor medicilor. Bugetul alocat asistentei primare fiind fix, e logic faptul ca mai multi actori in sistem determina un buget alocat pe fiecare cabinet mai mic.
In ceea ce priveste partea a doua a intrebarii dumneavoastra, eu cred ca interesul pentru practicarea medicinii de familie va ramane constant si chiar va creste in anumite conditii, si aici includ stimularea finantarii, diversificarea serviciilor oferite pacientilor si decontate de CNAS, aparitia de noi programe de preventie cu finantare separata, de la bugetul Ministerului Sanatatii sau din alte surse.
Pot fi acuzat de pragmatism, dar consider ca solutia eficientizarii medicinii primare tine in primul rand de finantare. Fara fonduri acceptabile un cabinet nu se va putea dezvolta. Aceasta este realitatea. In ultimii ani, pe fondul diminuarii castigurilor, majoritatea cabinetelor MF au stagnat, n-au mai investit, fiecare a incercat sa supravietuiasca. Pretentii din partea societatii sunt multe, dar in lumea moderna fara rasplata la justa valoare a muncii prestate nu se poate cere si obtine performanta de nivel inalt.
Curicula de pregatire actuala: compilatie din alte specialitati, cantitate mare de noutiuni teoretice, barem de activitati practice neconcordant
Reporter: Actualul curicullum de pregatire in specialitatea medicina de familie dateaza din 2007. Stiu ca una dintre prioritatile SNMF este modificarea si actualizarea acestui curicullum. Care sunt principalele modificari ce trebuie facute?
Dr. Razvan Miftode: Senatul SNMF a aprobat proiectul Departamentului Profesional de updatare a acestei curricule. Ratiunile acestei initiative sunt mai multe. In primul rand actuala curricula este structurata in neconcordanta cu specificul activitatii in cabinetul MF, unde pacientul se adreseaza adesea cu probleme nediferentiate de sanatate.
Ori, asa cum este conceputa acum, curricula de pregatire pare mai mult o compilatie din programe de rezidentiat pentru alte specialitati medicale, la care s-au adaugat notiuni particulare medicinii de familie.
Apoi este problema cantitatii de notiuni teoretice care trebuie parcurse si insusite in cei trei ani de rezidentiat. Este uriasa. Bineinteles, discutam de o pregatire postuniversitara pentru accederea la titlul de medic specialist si efortul de pregatire trebuie sa fie in concordanta cu exigentele acestui nivel. Cu toate acestea, consider ca multe din subiectele teoretice cuprinse trebuie scoase sau sintetizate cumva.
O a treia problema este aceea a baremului de activitati, manevre, interventii practice. Unele din cele cuprinse in acest barem sunt depasite (de exemplu – recoltarea probelor biologice pentru analize sau interpretarea frotiului sanguin). Altele nu se practica in medicina primara (ex. punctia lombara). Iar alte manopere sunt prevazute a se realiza intr-un numar nerealist de mare.
Consecinta?
Volumul urias de cunostinte teoretice care trebuie asimilate de rezident se transforma intr-un balast care trage in jos nivelul de pregatire. Punandu-se atat de mult accent pe invatarea scolastica, neprelucrata, se omite modelarea rezidentului in ceea ce trebuie sa devina acesta: un medic cu gandire comprehensiva, analitica, un medic ”clever” care sa aiba abilitati sa se descurce rapid si cu maxima eficienta in conditiile practicarii medicinii de familie din zilele noastre. Rezumand, urmarim restructurarea continutului, abordarea de maniera practica, sintetica a notiunilor de baza pentru fiecare stagiu in parte, oferirea unui ghid pentru rezident si tutore, improspatarea bibliografiei.
Dezvoltarea profesionala continua - o crestere a calitatii manifestarilor stiintifice dedicate medicilor de familie
...Autor: Max Constantinescu
Sursa: PaginaMedicala.ro
