Misterul evolutiei holerei, elucidat dupa doua secole
Cercetatorii australieni si canadieni au identificat tulpina bacteriana a holerei, o boala vinovata de declansarea unei pandemii care a facut milioane de victime in secolul al XIX-lea, dupa ce au reusit pentru prima data sa secventieze genomul acestui patogen, scrie Mediafax.
Lucrand pe o portiune bine conservata a intestinului uneia dintre victime, oamenii de stiinta au reusit sa descifreze misterul acestei bacterii care continua sa faca ravagii si in zilele noastre in tarile sarace. Studiul lor a fost publicat miercuri in prestigioasa revista medicala americana New England Journal of Medicine.
Descoperirea este considerata foarte importanta, deoarece, pana in prezent, cercetatorii nu reusisera sa identifice primele tulpini ale bacteriei Vibrio cholerae, un patogen care se dezvolta in apa.
Cercetatorii au putut astfel sa confirme primul dintre cele doua tipuri de holera, considerat "clasic" si care s-a facut vinovat probabil de declansarea a cinci dintre cele mai grave sapte epidemii din secolul al XIX-lea. Aproape toate au inceput in Golful Bengal.
"Intelegerea evolutiei unei maladii infectioase prezinta un potential urias pentru intelegerea epidemiologiei sale, a felului in care aceasta evolueaza in timp si a factorilor care ii favorizeaza transmiterea intre oameni", a explicat medicul Hendrik Poinar, profesor de genetica si director al Centrului de studii asupra ADN-urilor stravechi de la Universitatea McMaster din Canada, unul dintre autorii studiului.
Originea bacteriei vinovate de aparitia holerei a ramas multa vreme un mister, intrucat cercetatorii nu puteau sa examineze esantioane vechi. Acest patogen se ascunde in intestinele victimelor si nu ajunge niciodata in dinti si oase. Din acest motiv, nu exista aproape niciodata resturi de ADN ale bacteriei.
Pentru acest studiu, geneticienii au avut acces la o colectie de tesuturi umane conservate intr-un muzeu de istorie medicala infiintata de College of Physicians din Philadelphia in 1858, dupa ce acest oras american se confruntase cu o epidemie de holera cu cativa ani inainte.
ADN-ul bacteriei utilizate in acest studiu a fost extras din intestinul unui barbat mort de holera in 1849. Savantii au putut astfel sa determine ca aceasta tulpina de bacterie, denumita "clasica", si cea de-a doua tulpina, denumita El Tor, au coexistat la oameni si in apele estuare timp de multe secole sau chiar multe milenii, inainte de declansarea pandemiilor din secolul al XIX-lea.
Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca in fiecare an apar pe plan mondial intre 3 milioane si 5 milioane de cazuri noi de holera care fac intre 100.000 si 120.000 de morti. Holera afecteaza in special intestinul subtire si se manifesta prin tulburari digestive severe - diaree grava, vomitari excesive - care duc la o deshidratare rapida si severa si chiar la moartea bolnavului, daca boala nu este tratata cu rapiditate.
Sursa: PaginaMedicala.ro
