Studiu: Peste 50% dintre romani dau bani medicilor

Peste 50% dintre romani ofera bani sau atentii tuturor categoriilor de personal medico-sanitar, de la medici si asistente, la brancardieri, agenti de paza si laboranti, releva un studiu coordonat de Ministerul Sanatatii si Asociatia pentru Implementarea Democratiei, scrie Mediafax.

Studiul din 2014 coordonat de Ministerul Sanatatii si Asociatia pentru Implementarea Democratiei (AID) si care a fost aplicat la nivel national de CSOP releva faptul ca fenomenul coruptiei din sistemul de sanatate vizeaza cadrele medico-sanitare, personalul de conducere si administrativ, dar si pacientii, care intretin situatia prin oferirea de atentii sau bani.

Potrivit cercetarii, mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale in sistemul public de sanatate in anul anterior recunosc ca au oferit atentii sau bani personalului medical.

Pe durata ultimei spitalizari, 37% dintre respondenti au oferit bani sau atentii medicilor, 34% asistentelor si 25% infirmierelor, potrivit declaratiilor acestora, in timp ce 14% dintre respondenti declara ca au oferit bani sau atentii si cadrelor auxiliare (brancardieri, agenti de paza, laboranti s.a.).

Rezultatele cercetarii evidentiaza faptul ca mai mult de 50% dintre pacienti au oferit in mod voluntar astfel de "stimulente" tuturor categoriilor de personal medico-sanitar.

In acelasi timp, conform studiului, astfel de "stimulente" au fost solicitate si pentru sau de catre unii medici din spitale printr-o conditionare directa de catre medic, sau indirect, de catre asistenta pentru medic,de catre infirmiera pentru medic sau de catre personalul auxiliar pentru medic.

In aproximativ 10% dintre cazuri in care pacientii internati au oferit bani sau atentii medicilor, aceasta s-a facut la solicitarea medicului, releva studiul. Un procent similar dintre asistentele si dintre infirmierele (intre 8% si 10%), care au primit bani sau atentii, au solicitat acest lucru.

Principalele motive pentru care respondentii au oferit bani sau atentii sunt legate, in primul rand, de dorinta de a beneficia de consultatii medicale mai amanuntite (mai mult de 50% dintre respondenti), dar si de a recompensa personalul medico-sanitar pentru serviciile prestate, de a nu sta la coada, de a obtine mai rapid rezultatele analizelor/ investigatiilor sau pentru a beneficia de internare.

Desi considera, pe de-o parte, ca aceasta practica nu ar trebui sa existe si ca nu este un gest normal, pe de alta parte pacientii afirma ca sanatatea lor depinde de acest gest sau ca aceasta practica reprezinta o forma de recompensare a muncii personalului medical. Mai mult, unii dintre respondentii care au oferit atentii sau bani nu vad nimic gresit in aceste practici.

In ceea ce priveste perceptiile referitoare la cauzele fenomenului de coruptie in sistemul public de sanatate cu referire la personalul medical, mai mult de jumatate dintre respondenti au apreciat ca medicii romani nu sunt motivati sa ramana sa profeseze in tara fara a fi corupti (neinregistrandu-se diferente comparativ cu studiul derulat in 2013).

Potrivit cercetarii, solutionarea problemei platilor informale oferite de catre pacienti personalului medical ar putea fi rezolvata prin existenta unui sistem de asigurari care sa acopere confortul si atentia pe care pacientii si le doresc (29%), prin sanctionarea cadrelor medico-sanitare care accepta aceste plati (17%), prin realizarea de controale mai dese la nivelul cadrelor medico-sanitare (15%), dar si printr-un sistem de plati directe, transparente (coplata) (14%).

Pentru a nu deveni corupti, respondentii au apreciat ca suma minima neta cu care ar trebui platiti medicii ar trebui sa fie intre 2.271 lei in medie pentru medicii rezidenti si 5.606 lei in medie pentru chirurgii din spitale.

Veniturile (salariile) minime nete care ar trebui oferite medicilor se coreleaza cu nivelul de venituri si de studii al respondentilor. Cu cat nivelul de instruire si venitul subiectului creste, cu atat salariul care ar trebui oferit medicului creste, a relevat studiul citat.

Referitor la cauzele identificate de respondenti pentru nivelul sporit de coruptie perceputa in cadrul sistemului public de sanatate, au fost identificati o serie de factori: legislativi, administrativi, de control si de natura personala.

Dintre factorii legislativi, respondentii au apreciat ca principalele cauze care stau la baza aparitiei coruptiei in sistemul sanitar sunt: alocarea pentru acest sistem a unui procent insuficient de fonduri din bugetul de stat (42% dintre respondenti), precum si absenta legislatiei axate pe masuri de prevenire a fenomenului (35%).

Dintre factorii administrativi, un sfert dintre respondenti au apreciat ca fenomenul coruptiei este favorizat de nivelul scazut de salarizare din sistemul public de sanatate, 20% au reclamat birocratia excesiva, iar 17% au reclamat incompetenta personalului de conducere.

In ceea ce priveste factorii de control, 50% au apreciat ca fenomenul coruptiei este favorizat de insuficienta masurilor de sanctionare a personalului corupt, iar 45% de ineficienta structurilor de control din sistemul medical.

Dintre factorii de natura personala, 33% dintre respondenti au reclamat ca factor favorizant obisnuinta pacientilor de a oferi bani sau atentii, 29% recunoscand ca fenomenul coruptiei poate fi favorizat si de "complicitatea" pacientilor, in timp ce 27% fac referire si la lipsa integritatii personalului din serviciile de sanatate.

Analizand gradul de cunoastere a legislatiei privitoare la semnalarea cazurilor de coruptie, un alt aspect important evidentiat de rezultatele acestei cercetarii este faptul ca 75% dintre persoanele intervievate nu cunosc ca la nivelul fiecarui spital functioneaza un consiliu etic care are in atributii gestionarea sesizarilor cu privire la integritatea personalului medico-sanitar. Desi 25% dintre respondenti stiu despre aceasta institutie, 88% dintre ei nu au sesizat-o niciodata.

In ceea ce priveste perceptia pacientilor intervievati asupra masurilor de prevenire si combatere a coruptiei, la intrebarea referitoare la necesitatea unei mai bune supravegheri a achizitiilor publice din sistemul sanitar, 82% dintre respondenti au apreciat ca masura este utila. De asemenea, 83% dintre ei sunt de acord cu existenta unei structuri care sa verifice corectitudinea contractelor pentru medicamente si consumabile in sectorul sanitar.

Cercetarea a fost realizata pe un esantion tristadial, reprezentativ la nivel national pentru populatia adulta a Romaniei, format din 1.076 persoane. Eroarea maxima a studiului este de +/-2.8%, la un nivel de incredere de 95%.

Acest studiu a fost realizat in cadrul proiectului "Buna Guvernare prin Integritate si Responsabilitate in Sistemul de Sanatate Romanesc", implementat de Ministerul Sanatatii in colaborare cu Asociatia pentru Implementarea Democratiei.

Sursa: PaginaMedicala.ro