Medicii de familie ar trebui sa faca parte dintr-un circuit in tratarea pacientilor cu dementa

Specialistii spun ca medicii de familie ar trebui sa faca parte dintr-un circuit si, alaturi de neurologi, psihiatri si geriatri, sa stabileasca de comun acord un diagnostic final de dementa, prin excluderea altor diagnostice.

„Medicul de familie suspicioneaza un diagnostic de afectiune cognitive, care este un diagnostic foarte complex. Nu toate afectiunile cognitive sunt dementa sau Alzheimer. Pana la urma, dioagnosticul de dementa este diagnosticul de excludere, pentru ca trebuie sa excludem alte afectiuni care sunt foarte asemanatoare ca si manifestari clinice dar care putem spune ca sunt influentabile. Aceste diagnostice se pun de catre echipe multidisciplinare. Cand medicul de familie constata o suspiciune de deformare cognitiva, trebuie sa apeleze la alti specialisti. Il duce la neurolog, la psihiatru, la geriatru si de comun acord vor stabili un diagnostic de dementa final, prin excluderea altor diagnostice. Cand ajungi la diagnosticul de dementa, mai ales la dementa Alzheimer, este o etapa finala, deci necesita multa investitie medicala in acest diagnostic”, a explicat conf. dr. Gabriel-Ioan Prada, presedintele Societatii Romane de Geriatrie si Gerontologie, in cadrul Conferintei Nationale de Alzheimer 2015, care se desfasoara intre 25-28 februarie, la Bucuresti.

Cu toate acestea, „circuitul” medical in care intra pacientul banuit de dementa este unul greoi, iar medicii de familie nu sunt atrasi de acest domeniu din cauza lipsei retelelor de servicii.

“In continuare este un circuit greoi: specialistul face un referat, referat care se face greoi, intr-un sfert de ora de scris, motiv pentru care este foarte mult ingreunat acest proces. Altfel, solicitarea din partea oamenilor creste, pentru ca e multa informatie, dar in continare serviciile catre care sa se adreseze sunt extrem de reduse. Si aici ma intorc putin la medicul de familie, la ce ar putea sa faca. Ei nu sunt foarte atrasi de acest domeniu, pentru ca si ei trebuie sa faca parte dintr-o retea de servicii: trebuie sa aiba unde sa trimita pacientii, unde sa ii trimita pentru consiliere, pentru ca altfel ei se incarca intr-o patologie grea, careia ei nu ii pot face fata”, a explicat prof. dr. Catalina Tudose, presedintele Societatii Romane de Alzheimer, in cadrul aceluiasi eveniment.

Dupa diagnosticarea sigura a pacientilor cu dementa, in special cu dementa Alzheimer, urmeaza inceperea tratamentului de incetinire a bolii.

„Se incepe cu medicul de familie, dar se lucreaza multidisciplinar. Cand se diagnosticheaza Alzheimer, se trece la o terapie cronica. (...) Aceasta terapie este urmarita si de medicul de familie, dar si de specialisti: neurolog, psihiatru si geriatru. Exista o metodologie relativ greoaie de a initia aceasta terapie”, a mai spus conf. Prada.

Conform sursei sus-mentionate, in etapele avansate ale bolii, se pune problema ingrijirii specializate, iar acolo apar problemele, pentru ca Romania inca nu detine institutii specializate in acest domeniu, iar o investitie aici ar presupune costuri foarte mari.

Solutia ramane, in momentul de fata, ca medicii in domeniu sa se perfectioneze si sa formeze, la randul lor, alte noi generatii de specialisti, conform prof. Catalina Tudose.

Autor: Iuliana-Maria Vişan

Sursa: PaginaMedicala.ro