(P) Repertoar de simptome, o carte esentiala pentru toti medicii de familie

Repertoar de simptome, de Keith Hopcroft si Vincent Forte este o carte nascuta strict din experienta unor medici de familie adevarati, care isi iubesc pacientii si meseria.

Medicul de familie trebuie sa aiba niste atuuri pe care nu le invata din cartile clasice de medicina: abilitati speciale de comunicare, un anume tip de empatie, o capacitate de sinteza. E un motor de cautare performant, care decide rapid pentru pacientul din fata sa, dar in acelasi timp e intelept sa‑i construiasca o strategie pe termen lung. La baza tuturor cautarilor, framantarilor, deciziilor trebuie sa stea bagajul cu care pacientul vine si se asaza in fata doctorului, cu durerile, gandurile, temerile sale, cu frica si speranta, cu intrebarile care stau sa plece de pe buzele lui si asteptarile cu care va pleca din cabinet. Se repeta uneori obsedant, ca intr‑o adevarata lege a seriilor, dar doctorul trebuie sa fie mereu adaptat pentru o reactie unica, sa cantareasca bine, sa interpreteze fiecare gest, sa exploreze printre cuvinte tot ce nu afla direct si sa citeasca in ochi informatiile ascunse pentru a gasi o solutie, cel mai adesea imediata, intotdeauna personalizata, uneori fara instrumente, fara explorari suplimentare, doar cu un rationament bine condus! Astfel se stabileste o relatie speciala intre medicul de familie si pacientul sau, relatie care se construieste in ani si dureaza uneori o viata. De aceea, printre numeroasele instrumente din trusa profesionistului, poate cele mai importante sunt cuvintele.

Gasirea acestei carti pe raftul unui stand la o Conferinta de medicina familiei a fost pentru mine o revelatie. Am fost impresionata de acuratetea cu care acesti autori, amandoi medici de familie, au reusit sa puna impreuna judecati de valoare si algoritmi de cautare pornind de la simptomele cu care vin in bagaj pacientii lor la cabinet. Pentru mine, aceasta carte a fost dragoste la prima vedere si am „exploatat‑o“ cat de mult am putut, folosind fragmente in lucrarile pe care le‑am prezentat la simpozioane si conferinte. Mi s‑a parut grozav felul in care pornind de la simptome, diagnosticul se iveste dupa excursii logice printre instrumentele la indemana oricarui medic de familie : o anamneza minutioasa, un examen clinic bine tintit, o judecata limpede, o trimitere la principalele diagnostice diferentiale, unele explorari.

In Romania, practicarea medicinei in general si a celei de familie in special ar trebui sa se intample pe baza dovezilor stiintifice, a ghidurilor de practica, a protocoalelor publicate periodic, altfel spus pe baza unor reguli clare, profesionale, aduse la zi permanent. Lucrul acesta nu se intampla, nu folosim ghiduri desi avem, nu respectam decat regulile impuse financiar (vezi protocoalele de prescriere, normele legale) si nu exista circuite clare ale pacientului prin sistem, ne lovim de atat de multe bariere, majoritatea birocratice, incat am ajuns sa stam departe de adevaratul act medical pe care ar trebui sa il practicam. Inlantuiti de reguli stupide, coplesiti de legi interpretabile si deseori neconcordante, prizonieri ai unui sistem suprareglementat, astazi nici nu mai stim ce inseamna o profesie liberala cu adevarat...

Nici cu procesul educational nu stam prea bine. Medicina se „fura“ de la maestri, ca o delicatesa pe care o inveti in ani de la un dascal priceput, dar deseori maestrii nu se devoaleaza, fie pentru ca nu vor, fie pentru ca nu stiu s‑o faca. Nimic nu mai e ce‑a fost, nici scoala, nici facultatea, nici metodele de predare si nici acuratetea actului educational. Descrierea specialitatii noastre nu mai este demult actualizata, dascalii de azi ai rezidentilor adesea nici nu sunt medici de familie, cazurile clinice se vad in spitale, desi medicul de familie nu ajunge acolo, iar examenele sunt la fel de departe de ceea ce ar trebui pentru o specialitate atat de deosebita de celelalte.

La final esti aruncat intr‑un sistem unde nu ai loc si pentru care nu esti deloc pregatit, la o varsta cand visele numai au aceleasi aripi si nimic nu pare sa ti se ofere. Autorii cartii insa sunt deosebit de darnici, oferind ca niste parinti responsabili, o multime de trucuri care sa ajute medicii care citesc sa decida mai bine, mai repede si corect – o minunata carte de invatatura pentru noi toti !

In Romania cabinetelor de medicina familiei decizia e cel mai adesea rapida. Depinde de buna alcatuire a medicului, de iubirea lui pentru meseria aleasa, de buna judecata clinica, de talentul sau de lider (manager sa zicem, al propriei afaceri, dar si de lider al comunitatii din care face parte), de experienta pe care a acumulat‑o, dar si de instrumentele din jurul sau, care sa il ajute sa decida pe loc : aparatura diagnostica, instrumentar de lucru, acces la informatie, o buna echipa din care face parte si multe altele. Unul din instrumentele care il ajuta sa decida pe loc poate fi aceasta carte.

In Repertoar de simptome, medicina de familie se face asa cum trebuie, pornind de la simptomele cu care pacientul vine la medic, parcurgand examenul clinic, stabilind un diagnostic prezumptiv, trecand treptat prin logica unui diagnostic diferential curat si documentat, sprijinit de cele mai frecvente explorari aflate la indemana medicului si a pacientului sau. In plus ‑ numeroase mesaje cheie, mici picanterii izvorate din experienta, trimiteri tintite plus mici „dojeni“ de dascali care pricep totul despre invataceii lor, un index clar si o insiruire corecta, cinstita a principalelor motive pentru care pacientul vine in cabinet, fara pretentia de a fi acoperit tot bagajul sau de care vorbeam la inceput.

Acum avem editia noastra in limba romana, de tinut neaparat pe birou, la indemana.

Dr. Sandra Adalgiza Alexiu
medic primar MF, instructor formator
Un fragment din carte poate fi consultat Aici!
Cartea poate fi comandata de Aici!

Sursa: PaginaMedicala.ro