Moasele din tara noastra militeaza pentru recunoasterea statutului lor
Cele 750 de moase din tara noastra cer autoritatilor reconsiderarea si dezvoltarea profesiei lor, printr-un statut juridic bine stabilit, prin norme, standarde si posibilitati de activare ca in Uniunea Europeana.
Demersul in acest sens vine din partea Asociatiei Moaselor Independente (AMI): „Noi am avut doua cai de atac: in primul rand, lucram la nivel institutional, asta facem de trei ani si tot incercam, insa nu am avut o primire foarte buna din partea Ministerului Sanatatii pana acum. (...) Am facut si un raport, impreuna cu Salvati Copiii Romania, pe care l-am trimis catre Uniunea Europeana si care a avut un ecou foarte bun – am avut un conference call cu doua oficialitati de la Bruxelles, care au spus ca intr-adevar problema moaselor e foarte importanta si ca o considera si ei una din solutiile ingrijirii primare la nivelul comuntatii”, a explicat vicepresedintele AMI, Adina Paun.
In afara de asistenta la nastere, moasa poate sa se ocupe si de urmarirea sarcinii sau de resuscitarea copilului la nastere, in caz de nevoie.
„Noi nu facem numai sarcina. Conform OUG 144/2008, o moasa ar trebui sa faca tot ce face o moasa in statele europene. Facem contraceptie, urmarirea sarcinii, nastere naturala, ingrijirea mamei si a copilului dupa nastere, pana la o luna, interventii de orice fel in timpul nasterii – de la epiziotomie, la resuscitarea copilului dupa nastere. Deci noi am putea sa facem foarte multe lucruri, plus ingrijirea in partea fertila, educatia familiei, educatia pentru igiena, educatia pentru nutritie. Problema noastra este ca nu avem normele de implementare a acestei legi. Asta este unul din lucrurile pentru care noi ne luptam foarte tare. Din pacate, nu scrie daca eu pot sa fac niste proceduri foarte mici, de exemplu sa punem o branula. Nu scrie in niciun protocol ca moasa poate sa puna branula. Nu exista nicaieri nimic. Ceea ce se intampla este ca moasele nu vor sa se implice prea mult in nastere, pentru ca daca ceva merge prost, medicul are codul lui pe baza caruia este judecat. Asistenta de obstretica are codul sau. Cine nu are cod si pe capul cui pica tot? Moasa, pentru ea nu scrie nicaieri ce poate si ce nu poate sa faca. Deci noi cumva suntem legate de maini si de picioare pentru ca nu avem niciun fel de protectie si nu e clara delimitarea intre responsabilitatea mea ca moasa, a obstetricianului, a asistentei, a infirmierei. Noi suntem parte a unui lant, nu suntem <<de capul nostru>>”, a mai explicat vicepresedintele AMI.
„Moasa de spital este subalterna medicului conform fisei postului. Deci raspunde in fata medicului de practica ei si face anumite proceduri la indicatia medicului”, a explicat vicepresedintele AMI, Irina Popescu.
Dupa realizarea normelor cu privire la statutul, profesia, activitatile intreprinse de moase, ar trebui ca acestora sa li se permita integrarea in spitale si in asigurarile de sanatate, conform presedintelui AMI, Melania Tudose. „Vrem sa implementam aceasta profesie cu adevarat (n.r. cea de moasa) pentru ca este in avantajul sanatatii materno-infantile din Romania”, a declarat aceasta.
Conform acelorasi surse, integrarea moaselor in sistemul de sanatate ar putea usura munca medicilor de obstetrica-ginecologie si de neonatologie, insa exista o lipsa a „interesului autoritatilor” in zona aceasta.
„Statistica pe Romania este cea mai proasta din Europa. Folosim medici, intervenim in exces – cifrele de cezariene si de lipsa alaptarii sunt la cote foarte mari, nu folosim moasa, care ar putea sa previna foarte mult. Momentan, interesele nu sunt catre zona asta”, a mai explicat Irina Popescu.
De asemenea, rata cezarienelor (unul dintre criteriile importante de evaluare a calitatii ingrijirii materne) era de 36,7% in 2010 iar in 2012 a crescut la 41,2%, in conditiile in care intr-un sistem avansat, precum cel olandez, rata cezarienelor este de 17%.
Moasele militeaza pentru recunoasterea statutului lor pentru ca, doar prin lege, ar putea intampina problemele cu care se confrunta tara noastra in domeniu, pe care statisticile le probeaza.
Astfel, Romania ocupa locuri „rusinoase” in ceea ce priveste sanatatea materno-infantila (conform European Perinatal Health Report 2010): locul intai la rata mortalitatii infantile (9,8% la mie) si la rata mortalitatii neonatale (de 5,5% la mie), locul doi la rata mortalitatii materne (21% la suta de mii de femei care nasc), locul trei in topul practicarii cezarienei ca modalitate de nastere cu un procent de 36,9% din totalul nasterilor.
„In opinia AMI, prezenta moasei in echipa de ingrijire materno-fetala si neonatala va schimba balanta in favoarea nasterilor naturale si a alaptarii exclusive crescand astfel nivelul de sanatate al populatiei si scazand costurile inutile”, se arata intr-un comunicat al AMI.
Romania detine in jur de 750 de moase, din care doar 500 lucreaza in domeniu. Ele sunt formate in invatamantul superior, la Bucuresti, Craiova si Galati. Prin comparatie, Franta, Germania sau Norvegia au peste 20 de mii de moase in sistemul de sanatate.
Asociatia Moaselor Independente are ca scop constientizarea si promovarea profesiei de moasa in Romania si implicit promovarea sanatatii femeilor, nou-nascutilor, familiei lor si a intregii comunitati.
Autor: Iuliana-Maria Vişan
Sursa: PaginaMedicala.ro
