Primul congres de medicina regenerativa a reunit peste 300 de participanti
Peste 300 de cercetatori, medici clinicieni si studenti medicinisti au participat la lucrarile primului Congres al Societatii de Medicina si Chirurgie Regenerativa (SIMCR), desfasurat la Bucuresti, in perioada 12, 15-16 mai 2015.
“Acest prim congres a fost un real succes, deoarece a deschis noi frontiere in medicina regenerativa. Am avut alaturi de noi cercetatori renumiti din patru continente si 10 tari, profesionisti de top din tara si din strainatate, precum si numerosi medici si specialisti tineri, extrem de interesati de acest domeniu. De asemenea, faptul ca au fost prezente 15 specialitati si discipline, experti din toata lumea demonstreaza dorinta de dialog si caracterul interdisciplinar, transfrontalier al acestei manifestari”, a declarat prof. asoc. dr. Dana Jianu, copresedinte SIMCR.
Medicina regenerativa este un domeniu relativ nou, insa cu un imens potential, sustine acad. Maya Simionescu, copresedintele Consiliului Stiintific al SIMCR: “Consider ca suntem foarte norocosi ca suntem implicati in acest domeniu provocator si cu numeroase beneficii pentru viitorul medicinei – medicina regenerativa. Capacitatea de regenerare a corpului este o realitate, pe care trebuie sa o fructificam in continuare”.
In opinia copresedintelui Consiliului Stiintific al SIMCR, prof. dr. Eckhard Alt, din Germania, terapiile viitorului se vor baza pe capacitatea imensa a corpului de a se regenera.
Sange artificial din celule pluripotente induse
Lucrarile din prima zi a Congresului au vizat in special aplicabilitatea medicinei regenerative in hematologie, neurologie, oncologie, cardiologie, neurologie, ortopedie si chirurgie plastica.
Celula stem pluripotenta are o caracteristica extraordinara, putand sa determine diferentierea catre toate celelalte celule si atunci, aceste celule diferentiate pot fi folosite in orice boala pentru a reface tesuturile. Potrivit specialistilor, aceasta este o capacitate pe care numai celula pluripotenta o are.
“In functie de terapia si scopul terapeutic ales, trebuie sa ne alegem tipul de celule stem necesare. Putem folosi celule diferentiate daca vrem sa le repopulam repede pentru a trata, dar fara efect pe termen lung si putem folosi celule stem specializate ca celule stem hematopoietice, care au o capacitate de repopulare pe termen lung sau putem folosi celule stem mezenchimale care au multiple proprietati”, a declarat dr. Alina Tanase, reprezentantul Institutului Clinic Fundeni.
Potrivit Dr. Alina Tanase, un pas revolutionar in domeniul celulelor stem il reprezinta in prezent provocarea de a crea sangele artificial din celule pluripotente induse: “Asteptam rezultatele trialurilor clinice in anii urmatori si probabil ca, in viitor, vom avea foarte multe terapii bazate pe celulele stem”.
In ceea ce priveste folosirea medicinei regenerative in tratamentul bolilor neurodegenerative, prof. dr. Kostas Vekrelis (Grecia) a declarat ca domeniul este relativ nou si ca este nevoie ca specialistii sa se asigure ca nu fac mai mult rau decat bine prin injectarea acestora in creier: “Trebuie sa evaluam siguranta celulelor stem inainte sa le injectam in creier, deoarece exista riscul aparitiei tumorilor”.
Regenerarea tesutului valvei cardiace pe baza celulelor stem adulte
O alta noutate prezentata in cadrul Congresului a fost succesul inregistrat prin folosirea celulelor stem in cardiologie, si anume in regenerarea tesutului valvei cardiace.
Rezultatele preliminare in acest domeniu sunt mai mult decat imbucuratoare, a declarat prof. asoc. dr. Dan Simionescu, de la Universitatea Clemson din Carolina de Sud (SUA): “Din cele 49 de interventii realizate pe oi, 40 s-au dovedit un succes in implantarea valvei cu celule stem. De asemenea am realizat cu succes si alte sapte interventii de implantare a valvei fara celule stem”.
La nivel global, stenoza valvei aortice are o prevalenta de 3%-4% in randul populatiei si este un factor de risc al insuficientei cardiace. In prezent, nu exista tratament medicamentos pentru degenerarea valvei aortice, singura optiune fiind inlocuirea ei cu dispozitive artificiale. Potrivit statisticilor, in fiecare an, un million de persoane sunt supuse procedurilor de inlocuire a valvei. Durata de viata a dispozitivelor medicale care inlocuiesc valve aortice variaza intre 15 si 20 de ani. Noile descoperiri in domeniul regenerarii tesutului valvei cardiace ar putea reprezenta, in viitor, o optiune salvatoare pentru pacientii cu stenoza de valva aortica.
Medicina regenerativa, in tratamentul afectiunilor oncologice
In ceea ce priveste Oncologia, celulele stem din tesutul adipos grabesc procesul de vindecare si reduc sansele de rejectie a implantului, dupa realizarea reconstructiei mamare post mastectomie.
Cancerul mamar este a doua cauza de mortalitate prin cancer la femei, la nivel mondial si reprezinta o adevarata provocarea pentru sistemele de sanatate. Aceasta in conditiile in care una din opt femei va primi diagnosticul de cancer de san pe parcursul vietii, iar 12,4% dintre femeile nascute in prezent in America vor fi diagnosticate cu aceasta afectiune, a declarat prof. farm. dr. Alice Ceacareanu, de la Universitatea de Stat din Buffalo, SUA.
Printre factorii de risc mai putin cunoscuti in cancerul mamar se numara si diabetul zaharat, hiperlipidemia, ritmul circadian intrerupt si consumul de alcool. De asemenea, sunt mai predispuse riscului de a dezvolta cancer de san persoanele care se expus la razele ultraviolete, insotitoarele de zbor si persoanele care lucreaza in ture de noapte.
Congresul Societatii Internationale de Medicina si Chirurgie Regenerativa a reunit la Bucuresti 50 de speakeri romani si 20 de specialisti straini din Statele Unite ale Americii si 8 tari europene.
Sursa: PaginaMedicala.ro
