Studiu: Persoanele cu membre amputate ar putea sa controleze protezele prin intermediul mintii

Persoanele cu membre amputate ar putea sa isi controleze protezele prin intermediul mintii, datorita implantarii unui senzor mioelectric (IMES).

Acest mecanism a fost dezvoltata de catre compania Ossur din Islanda si presupune aplicarea IMES, prin intermediul chirurgiei, in tesutul muscular rezidual, scrie Reuters.com.

Studiul clinic a fost realizat pe doi pacienti

Senzorii realizati de Ossur au fost implantati la doi pacienti cu membrele inferioare amputate, pentru a stimula miscarea protezelor. Cei doi pacienti sunt primii din lume care au reusit sa se afle sub controlul propriilor proteze prin intermediul mintii.

Unul dintre pacienti – pe nume Gummi Olafsson – si-a pierdut piciorul drept in urma unui accident de trafic. Acesta a spus ca implanturile cu IMES l-au ajutat intr-un timp foarte scurt sa isi controleze protezele de la picioare.

“Dupa ce am reusit sa ma dau jos din pat, dupa implant, mi-au trebuit 10 minute pentru a-mi controla proteza. Am putut sa stau in piciare si chiar sa merg. Am mers inainte si inapoi, m-am asezat, mi-am folosit muschii pentru a-mi pozitiona piciorul cum am vrut. Nu imi venea sa cred ca imi pot misca… glezna. A fost chiar ciudat. Nu pot explica. A fost ca si cum mi-as fi miscat-o cu propriii muschi, insa piciorul nu facea asta, eu faceam asta, deci a fost o experienta foarte ciudata si coplesitoare”, a spus Olafsson.

Semnalele trimise de la creier, prin nervi, pana la muschi au realizat miscarile continue chiar si atunci cand Olafsson a inceput sa foloseasca un alt tip de proteza care nu avea microreceptor.

IMES este un sistem minuscul

IMES masoara 5 milimetri lungime si 3 milimetri latime si a fost creat de catre cercetatorii din Statele Unite ale Americii, in cadrul Fundatiei Alfred Mannm, care se ocupa cu dezvoltarea tehnologiilor medicale pentru uzul pacientilor.

Olafsson a mai remarcat ca intregul sau corp se adapteaza la porteza noua, permitandu-i un control mai mare asupra miscarilor. „Muschii se maresc, deci incepi sa detii un control mai mare asupra corpului si asupra protezelor. Daca iti folosesti muschii zilnic, vei detine un control din ce in ce mai mare asupra protezei, deci, intr-un fel, inveti zilnic mai multe despre cum poti sa mergi mai bine, cum poti sa iti folosesti piciorul bionic la coborare, la urcare, chiar si cand te asezi sau te ridici de pe scaun”, a mai explicat pacientul. Acesta traieste cu IMES de mai bine de un an.

Firma producatoare are in plan sa continue dezvoltarea tehnologiilor medicale, prin studii clinice.

Puterea creierului ajuta la realizarea miscarilor protezelor

Chirurgul ortoped si directorul cercetarii si dezvoltarii tehnologiilor din cadrul Ossur, dr. Thorvaldur Ingvarsson, a implantat senzorii celor doi pacienti implicati in studiul clinic, in timp ce acestia se aflau sub anestezie locala, fiind „o operatie simpla”. Ingvarsson a adaugat ca noua tehnologie permite creierului pacientilor sa controleze atat subconstientul, cat si miscarile realizate intentionat.

„Asadar, puterea creierului, cand preia controlul, trimite impulsuri in muschi, apoi muschii se contracta. Noi am implantat senzori in muschi si acestia trimit semnale care ajung apoi la proteza, pentru ca proteza sa reactioneze asa cum a dorit creierul”, a explicat acesta.

Noul sistem, pe piata peste 3-5 ani

Compania care a dezvoltat acest sistem, l-a creat pentru a fi compatibil cu dispozitivele bionice existente, care se adapteaza automat la mers sau viteza. Ossur arata ca va fi nevoie de „mai mult decat o dezvoltare de tehnologie” pentru pacientii sai si anticipeaza ca sistemul se va gasi pe piata peste 3 -5 ani. Este nevoie de un nou tip de proteza care sa se integreze mai bine cu noul sistem.

„Scopul nostru final este de a inlocui functiile piciorului pierdut si pentru asta am dezvoltat gradual acest tip de sistem. Totusi, in dezvoltarea tehnologiei noastre (...), urmatorul pas este acela de a dezvolta simtul tactil al mediului inconjurator”, au mai spus reprezentantii companiei.

Creatorii spun ca acesta este primul dispozitiv din lume care foloseste senzori implantati in corpul pacientilor, in timp ce alte tehnologii implica transplant de tesut medular de la o alta parte a corpului.

Autor: Iuliana-Maria Vişan

Sursa: PaginaMedicala.ro