Predictii, Nobel 2015: Tehnologia de editare a genelor, cu sanse de castig
Oamenii de stiinta care au inventat o tehnologie denumita CRISP-Cas9, ce permite cercetatorilor sa editeze in mod practic orice gena, se numara printre marii favoritii de la premiile Nobel de luna viitoare, potrivit unei analize anuale care a fost realizata de Thomson Reuters, scrie Mediafax.
Aceste predictii de dinainte de premiile Nobel, anuntate marti, au fost realizate de divizia Intellectual Property & Science (IP&S) de la Thomson Reuters, grupul care detine si agentia de presa Reuters. Incepand din 2002, analiza Thomson Reuters a prezis cu acuratete 37 de savanti care au devenit apoi laureati ai premiilor Nobel, desi acest lucru nu s-a intamplat intotdeauna in anul in care a fost publicata cercetarea respectiva.
IP&S, care vinde baze de date, isi construieste previziunile pe numarul care defineste frecventa cu care opera unui savant este citata de alti cercetatori in articole si recenzii publicate.
Printre castigatorii prevestiti la premiul Nobel pentru chimie se afla Emmanuelle Charpentier, de la Helmholtz Center for Infection Research din Germania, si Jennifer Doudna, de la Universitatea California, Berkley, din Statele Unite. Ele au fost alese pentru dezvoltarea metodei CRISP-Cas9 in domeniul editarii genomului.
Tehnologia a luat prin surprindere domeniul biologiei, generand lupte acerbe pentru obtinerea unor patente intre diverse start-up-uri si universitati, dar si dezbateri aprinse despre natura etica a potentialului sau de modificare a embrionilor umani.
Din acea lista lipseste insa Feng Zhang, cercetator la MIT-Harvard Broad Institute, care detine un patent extins asupra acestei tehnologii in Statele Unite, dar care face in prezent obiectul unui proces in justitie. Christopher King, analist la IP&S, spune ca este constient de pretentiile pe care Zhang le are asupra acestei tehnologii, dar referintele din presa stiintifica nu se ridica la nivelul necesar pentru o propunere la Nobel.
Printre ceilalti concurenti la premiul Nobel pentru chimie, care va fi atribuit pe 7 octombrie, la Stockholm, se afla John Goodenough, de la Universitatea Texas din Austin, si Stanley Wittingham, de la Universitatea Binhamton din New York, pentru cercetarile lor ce au vizat dezvoltarea bateriilor pe baza de ioni de litiu.
In cursa se mai afla Carolyn Bertozz, de la Universitatea Stanford, pentru contributiile sale din domeniul "chimiei bioortogonale", care se refera la reactiile chimice din celule vii si organisme.
Pentru premiul Nobel pentru medicina, ce va fi anuntat pe 5 octombrie, Thomson Reuters i-a ales pe Kazutoshi Mori, de la Universitatea Kyoto, si Peter Walter, de la Universitatea California din San Francisco. Cei doi savanti au aratat ca un anumit mecanism - raspunsul la proteinele depliate (UPR) - actioneaza ca "un sistem de control al calitatii" in interiorul celulelor, hotarand daca o celula deteriorata va trai sau va trebui sa moara.
Alti concurenti sunt Jeffrey Gordon, de la Universitatea Washington din St. Louis, care a evidentiat relatia ce exista intre dieta, metabolism si microbiii care traiesc in intestinul uman.
IP&S a ales si un trio de cercetatori - Alexander Rudensky, de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center, Shimon Sakaguchi, de la Universitatea Osaka, si Ethan Shevach, de la National Institutes of Health - pentru descoperiri ce au legatura cu celulele imunitare, celulele T si factorul care le reglementeaza, Foxp3.
Sursa: PaginaMedicala.ro
