Moasa: Din 800 de moase, 600 profeseaza, restul s-au reprofilat. Unele sunt stewardese
Melania Tudose este presedintele Asociatiei Moaselor Independente (AMI) din Romania si a vorbit, cu ocazia intalnirii de la Bucuresti a European Midwives Association, despre rolul moasei in complexul proces al nasterii. Aceasta a explicat, printre altele, ca din 800 de moase formate in tara noastra, doar 600 profeseaza, restul s-au reprofilat.
„Problema este ca multe din ele nu pleaca, se reprofileaza si lucreaza altceva. Au devenit stustewardese, vanzatoare sau si-au gasit alte locuri de munca, in alte domenii, pentru ca nu exista locuri de munca”, a explicat presedintele AMI, intr-un interviu.
De ce lipsesc moasele din sistemul nostru de sanatate? „Pentru ca exista un vid legislativ.”
Conform normelor in vigoare, moasele si asistentii medicali apartin de acelasi ordin si coexista in legile din tara noastra.
„Noi spunem ca exista un vid legislativ. Acum exista o lege care ne coordoneaza, impreuna cu asistentii medicali. Problema este ca trebuie sa se faca o diferentiere intre cei doi specialisti pentru ca moasa nu este compatibila cu tot ce face asistentul medical, le cunoaste, dar formarea moasei este diferita si este nevoie de o lege speciala pentru moase. Suntem pe acelasi calapod, dar exista niste diferente care trebuie facute. Moasa, primordial se ocupa de omul sanatos, asistentul medical se ocupa de un bolnav. Moasa stie sa actioneze medical in situatii de urgenta, dar stie si sa fie rezervata si are cunostinte despre arta de a nu face nimic. (...) Este important sa stii sa te abtii sa te implici intr-un proces normal. (...) Ar trebui o lege diferita, separata, ar trebui sa ne separam si ca lege, si ca ordin (n.r. de asistentii medicali) pentru a putea sa obtinem un progres. Fiind la comun, suntem vizibile ca asistente medicale si legile sunt facute in conformitate cu ceea ce tine de ei”, a mai explicat Melania Tudose.
Aceasta a explicat faptul ca in decembrie 2014, au fost publicate normele pentru practica independenta, norme ce „anihileaza complet autonomia moasei. Pe partea de fiziologie ea trebuie sa aiba autonomie, acea lege interzice orice actiune pe fiziologie a moasei. Legea din decembrie (2014) spune clar ca toate actiunile se fac sub prescriptia medicului si numai sub atentia medicului”.
Aceeasi sursa a mai explicat ca legile nu sunt permisive si ar trebui sa existe „niste norme metodologice adecvate, in care sa se stie limita, din punct de vedere legal”.
„Lipseste organigrama care sa spuna clar ca intr-un bloc materno-infantil, la sala de nastere lucreaza atatea moase, avem nevoie de atatea moase, la biroul de primiri gravide, atatea moase, in sectia de primiri lauze, atatea moase. Moasa mai poate face si planning familial si poate face educatie antenatala si postnatala, dar nu exista aceasta organigrama”, a mai spus Melania Tudose.
Decizia de angajare a moaselor intr-un spital de stat este luata de fiecare manager in parte, in functie de cerintele spitalului si de resurse.
Daca exista vid legislativ... cum de mai exista moase in tara noastra?
Melania Tudose explica faptul ca s-au infiintat in 2003 primele scoli superioare de moase, iar acestea au functionat pentru o perioada scurta de timp, „pentru ca in 2005, a venit directiva europeana 35/2006 care a spus obligatoriu sa se infiinteze facultatile de moase si s-a si intamplat acest lucru, cu decanat separat. Au fost 10 centre universitare atunci, care au deschis aceste specializari, iar astazi ne aflam in situatia in care mai sunt 3 centre care mai functioneaza cu programe de moase – Bucuresti, Craiova si Galati. La Bucuresti, anul acesta si-au luat licenta 7 studenti si au intrat in examen doar 13, pentru anul I. Galatiul a scos la concurs 40 de locuri, dintre care 25 la buget si restul la taxa. Craiova scoate 25 de moase pe an.”
Asadar, asistentele medicale, angajate in spitalele de stat, care au decis ca vor sa se faca moase, au urmat programul de studii superioare, iar dupa terminarea facultatii, le-a fost recunoscut noul statut. De aceea, este mai greu pentru tinerele care termina o facultate de profil sa se angajeze, pentru ca cerere nu exista, si acolo unde se scot posturi la concurs, batalia se da intre persoanele calificate cu experienta.
La noi – vid legislativ –, iar in gradina altora – Edenul
Melania Tudose a explicat cum arata maternitatile straine, cum sunt ele pregatite pentru o femeie si ce rol are moasa acolo.
„In Estonia am fost la o maternitate de stat si am ramas uimita de ce se poate intampla acolo, ce privilegiate sunt acele mamici care nasc acolo. Diferentele sunt foarte mari. Nu exista sali de nastere, in Estonia, ci saloane de nastere, acolo are voie si un apartinator si acolo nu poate sa intre oricine. In maternitatile noastre usile sunt, in general, deschise, comparativ de cele de la privat – daca vine electricianul, intra, nu exista restrictii. Acolo exista beculet la usa – daca este rosu, se naste sau este o doamna gravida acolo si nu avem voie sa intram. (...) Este o camera ca de hotel si este materinate de stat, care are absolut toate conditiile. Nu se naste pe masa ginecologica, se naste in pat, au si cada pentru nasterea in apa, daca doresc, dar aceea trebuie pregatita cu mult timp. Pentru bebelus au tot ceea ce le trebuie, ele (n.r. gravidele) nu sunt consultate cum exista la noi obiceiul sa fie consultate la o ora, la doua ore, ci la 6 ore sunt aceste consultatii, daca totul merge in parametrii normali. Copilul ramane cu mama din momentul nasterii, neonatologul il vede abia peste 4 ore, pentru a-l evalua. La etajele respective exista numai moase, nu exista medici, dar la etajul superior, exista medic si imediat se poate face un transfer sau ce anume este nevoie.”
In alte tari, nasterea cu moasa este gratuita, iar nasterea cu doctorul, platita.
„In Islanda, ingrijirea cu moasa este asigurata de catre stat, pentru gravida, nastere si nou-nascut, atunci cand totul este in parametri sanatosi. Daca este vorba de patologie, nu mai este domeniul nostru. Daca gravidele vor sa nasca cu medicul, trebuie sa plateasca. Deci Islanda asigura ingrijirea pentru femeia de varsta fertila numai cu moasa, vrea medic, plateste asigurarile de stat. Am inteles ca in Suedia moasele sunt foarte bine cotate si apreciate. Ele sunt folosite chiar si la embriotransfer. (...) Si la noi, moasele sunt bine pregatite, insa cele straine au si o experienta foarte vasta, spre deosebire de tara noastra, unde multe din absolventele de facultate nu au unde sa isi faca aceasta experienta.”
Conferinta europeana a moaselor s-a desfasurat la Bucuresti
La sfarsitul saptamanii trecute, moasele din toata Europa s-au adunat la Bucuresti, in cadrul intalnirii anuale. Romania si-a castigat dreptul de organizare a acestei conferinte in urma unei prezentari.
„Este un moment in care incercam sa constientizam si autoritatile si populatia larga ca existam si ca suntem necesare pentru sanatatea matero-infantila in Romania.(...) Incercam sa construim ceva pentru noi”, a explicat presedintele AMI.
Autor: Iuliana-Maria Vişan
Sursa: PaginaMedicala.ro