Raportul accidentului aviatic din Apuseni: Aeronava s-a confruntat cu un givraj sever
Aeronava implicata in accidentul aviatic din muntii Apuseni la inceputul anului 2014 s-a confruntat cu un givraj sever la nivelul carburatoarelor, ceea ce a determinat oprirea motoarelor, a declarat Eugen Suciu, investigator in cadrul Centrului de Investigatii si Analiza pentru Siguranta Aviatiei Civile /CIAS/ si unul dintre membrii echipei de investigare, scrie Agerpres.
”Aeronava trebuia sa zboare la nivel de zbor 120, cu o viteza de 120 de noduri, la o altitudine de 3.600 de metri. Trebuia ca aeronava sa urmeze o cale aeriana. Exista un moment in care comandantul de echipaj comunica controlorului de trafic faptul ca se confrunta cu niste probleme de givraj (strat de gheata sau de chiciura care se depune pe vreme rece, n.r.), dar fara sa declare stare de urgenta. Aceste probleme de givraj au generat faptul ca nu a urcat aeronava pana la nivelul 110. La ora 14,35 pe radarul de control al controlului de trafic s-a declansat alarma, ceea ce inseamna ca aeronava evolua sub altitudinea minima de siguranta, in zona. Controlorul de trafic a luat legatura cu aeronava, i-a cerut inca o data comandantului, comunicandu-i starea de alerta, sa creasca altitudinea de zbor a aeronavei. La 14,42, comandantul comunica controlului de trafic ca va cobori la 8.000 de picioare, ceea ce inseamna aproximativ 2.400 de metri si va intra in legatura cu Centrul de Informare al zborului Bucuresti. (...). In momentul in care a luat o asemenea decizie, aeronava nu va mai beneficia de control radar si pilotul isi asigura responsabilitatea sigurantei sigurantei aeriene. Asta se intampla dupa ce avionul trecuse de Carpatii Meridionali. Pe parcursul acestui zbor, aeronava s-a confruntat cu un givraj nu la nivelul structurii, ci la nivelul carburatoarelor motoarelor, ceea ce a afectat puterea dezvoltata de motoare. Singura persoana care are toate datele si este indreptatita sa ia decizii este comandantul echipajului. Operatorul nu are dreptul sa sugereze comandatului echipajului vreo solutie. La momentul in care aeronava a traversat Carpati Meridionali s-a confruntat cu un givraj mediu la nivelul carburatoarelor. Trecerea Carpatilor Meridionali s-a facut deasupra plafonului, iar in momentul in care s-a apropiat de Apuseni, givrajul s-a accentuat”, a afirmat Suciu.
Potrivit realizatorilor raportului final, documentul contine 158 de pagini, dintre care 127 de pagini contin raportul propriu-zis si alte patru anexe de 31 de pagini.
Doua persoane au decedat si cinci au fost ranite dupa ce aeronava in care se aflau, de tip BN 2, a cazut in 20 ianuarie 2014, intr-o zona impadurita din Apuseni, la peste 1.400 de metri altitudine. Cele sapte persoane aflate la bordul aeronavei, doi membri ai echipajului si cinci persoane din echipa medicala, se deplasau la Oradea pentru o operatie de prelevare de organe pentru transplant. Cauza mortii pilotului Adrian Iovan a fost soc traumatic si soc hipotermic, consecinta a unui politraumatism si expunerea la temperaturi scazute. Aurelia Ion, in varsta de 23 de ani, a decedat, potrivit specialistilor de la Medicina Legala Alba, ca urmare a mecanismului combinat de expunere la temperaturi scazute si tulburari de dinamica respiratorie, consecinta unui traumatism cervico-toracic.
Procurorii Sectiei parchetelor militare au audiat, pana in prezent, in dosarul accidentului aviatic din Apuseni trei parti civile si 206 martori — persoane de la Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne, STS, MApN, Ministerul Sanatatii Publice, ROMATSA, spitalele judetene din Alba, Bihor si Cluj , Spitalul Municipal Beius, Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Clinic "Sf. Maria" Bucuresti, Agentia Nationala de Transplant, scoala Superioara de Aviatie Civila, padurari, salvamontisti, sateni din comunele Horea, Albac, Poiana Horea si Belis.
Procurorii nu au pus sub acuzare vreo persoana, fiind inceputa urmarirea penala in rem pentru savarsirea infractiunilor de neluarea masurilor legale de securitate si sanatate in munca si nerespectarea masurilor legale de securitate si sanatate in munca, ucidere din culpa, vatamare corporala din culpa si neglijenta in serviciu.
Producatorul motoarelor avionului a mentionat ca nu a detectat anomalii tehnice care sa indice afectarea puterii motoarelor in conditiile de testare, se arata in declaratia provizorie privind investigatia accidentului de aviatie publicata luni de Centrul de Investigatii si Analiza pentru Siguranta Aviatiei Civile.
Sursa: PaginaMedicala.ro
