Fumator activ sau pasiv, ce trebuie sa stim?

Fumatul are un impact negativ major atat asupra fumatorilor cat si nefumatorilor (prin expunere la fumat pasiv si/sau involuntar). Fumatul desi este greu de crezut omoara mai multi oameni decat alcoolul, accidentele de circulatie, drogurile ilegale, obezitatea, tentativele de sinucidere sau de crima la un loc. Cei mai expusi la efectele nocive ale fumatului pasiv sunt in primul rand copiii si adolescentii. Acestia sunt concomitent si tinta preferentiala a industriei tutunului - sustine Prof. dr. Florin Mihaltan – Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti, presedinte al Societatii Romane de Pneumologie.

Speranta de viata a fumatorilor scade in medie cu 10 ani fata de nefumatori. Aceasta consecinta se realizeaza prin multiplele afectiuni unde fumatul actioneaza ca factor cauzal sau de risc. Astfel tabagismul induce 9 din 10 cazuri de cancer pulmonar.

Cele mai frecvente alte tipuri de cancer care au legatura cu fumatul sunt cancerul gurii și al gatului ,al buzelor, al faringelui, laringelui, esofagului, stomacului , vezicii urinare, colului uterin, bolile leucemice, etc.

Comparativ cu nefumatorul, fumatorul are un risc de cancer pulmonar: de 23 ormai mare la sexul masculin si de 13 ori mai mare la sexul feminin. Alte riscuri bine cuantificate pentru alte boli pentru fumatorul activ sunt riscul de a deceda prin boala obstructiva cronica care este de 12-13 ori mai mare fata de nefumatori, progresia cu 50% mai rapida a aterosclerozei, riscul de 2 pana la 9 ori mai mare de a face un infarct miocardic (in functie de numarul de tigari fumate zilnic) si riscul de 5 ori mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2. Pentru femeia gravida, daca fumeaza, exista de 1.3-2.5 ori mai multe sanse de a avea o nastere prematura, iar fumatul in timpul sarcinii induce 20-90% dintre cazurile de moarte subita infantila.

Si fumatul pasiv aduce riscuri suplimentare . Exista dovezi convingatoare ca o convietuire alaturi de fumatori creste riscul de aparitie a cancerului pulmonar cu 20-30% la persoanele nefumatoare si de boli cardiace cu 25-35%.

Lista consecintelor fumatului activ sau pasiv este mult mai mare cuprinzand efecte care pot merge de la orbire, arterita, accidente vasculare cerebrale , impotenta pana la infertilitate . in acest context legea antifumat nr.15 din 2016 a incercat sa protejeze atat fumatorul pasiv cat si fumatorul activ , iar efectele sale deja se fac resimtite pe toate planurile, de la protectia salariatului nefumator pana la apararea celor dragi de acasa . Partea de educatie a populatiei este misiunea “halatelor albe”, iar angrenarea Universitatii de Medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti in actiuni de preventie are exact aceasta misiune.

Romania a urcat 12 locuri, in lupta antifumat

Cu ocazia celei de-a 7-a Conferinte Europene « Tobacco or Health » s-au prezentat rezultatele activitatilor de dezvoltare si implementare a politicilor privind controlul consumului de tutun in 35 de tari europene, folosind un instrument numit « SCALA POLITICILOR DE CONTROL AL CONSUMULUI DE TUTUN ». Toate tarile europene au fost evaluate in privinta masurilor considerate a fi componente esentiale ale unor programe cuprinzatoare de control al consumului de tutun, conform recomandarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii și Bancii Mondiale.

Raportul a fost prezentat de catre Luk Joossens din partea « Association of European Cancer Leagues » și este menit sa incurajeze tarile sa continue implementarea eficienta a politicilor de control al consumului de tutun. Cu aceasta ocazie s-a punctat de repetate ori in plen saltul de 12 locuri al Romaniei, de pe locul 19, unde era in 2013 , pe locul 7 unde se afla in acest moment. A fost cel mai spectaculos progres si asa cum s-a aratat se datoreaza in principal adoptarii legislatiei de interzicere a fumatului in spatiile publice inchise, adoptarii Directivei Europene privind produsele din tutun, precum și initierii celei mai ample dezbateri pe teme de sanatate in spatiul public o data cu modificarile legislative.

Acest salt demonstreaza ca un an de eforturi si demersuri democratice la care s-au alaturat politicieni si autoritati (Comisiile de Sanatate din Parlamentul Romaniei, Ministerul Sanatatii) , asociatii profesionale (Societatea Romana de Pneumologie, Societatea Romana de Cardiologie, Fundatia Inimii Forumul National de Preventie, Societatea Nationala de Medicina a Familiei) ,coalitia « Romania Respira » , asociatiile de pacienti, asociatiile de protejare a drepturilor copiilor și tinerilor, asociatiile tinerilor medici ,UMF Carol Davila, Academia de stiinte Medicale si retele europene (« European Network for Smoking and Tobacco Prevention », Birourile Organizatiei Mondiale a Sanatatii, « Campaign for Tobacco Free Kids/Bloomberg Initiative for Tobacco Control » nu a fost in zadar. imbucurator a fost faptul, constatat in studii anterioare, legat de sustinerea fara precedent din partea populatiei generale , saltul acesta reflectand un nivel de sustinere fara precedent din partea populatiei care a ajuns acum la 85%.

Sase masuri ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii

Intrarea Romaniei in acest grup fruntas alaturi de tari precum Marea Britanie, Irlanda, Islanda, Finlanda, Franta , Norvegia demonstreaza ca se poate sa devenim modele europene , ca traditiile se pot cultiva si se pot incuraja prin eforturi comune si prin intelegerea corecta a misiunii de preventie a unei astfel de legi.
Ne asteapta insa un drum lung unde bat la usa alte proiecte legate de : introducerea pachetului generic, modificarea conditiilor de taxare a tutunului etc.

...

Sursa: PaginaMedicala.ro