Sarcina la mamicile cu RH negativ, izoimunizarea

Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti , prin proiectul „Asuma-ti sa fii sanatos!”, continua seria comunicarilor in ceea ce priveste medicina de preventie, aducand astazi in atentia dumneavoastra o alta tema interesanta, de data aceasta din sfera obstreticii-ginecologiei. In documentul atasat, „Sarcina la mamicile cu RH negativ, izoimunizarea”, veti regasi, in exclusivitate, opiniile specialistului, sef de lucrari, Anca A.Simionescu, Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila”.

Pentru viitoarele mamici, determinarea grupului sanguin si a Rh-ului fac parte din analizele obligatorii , gratuite , in perioada de sarcina. Aproximativ 15 % dintre gravide au grupul de sange Rhesus negativ (adica pe suprafata globulelor rosii lipseste Antigenul D) .

Cand tatal copilului are grupa sanguina Rhesus pozitiva, cu genotip heterozigot , fatul poate avea grupa sanguina Rhesus pozitiv (paterna) determinand izoimunizare, adica formarea anticorpilor anti-D in circulatia materna care poate determina anemie fetala si hemoliza. Izoimunizarea netratata , duce la boala hemolitica a fatului si nou nascutului. Introducerea profilaxiei cu Imunoglobuline antiD prin programele nationale ale Ministerului Sanatatii, depistarea anemiei fetale intrauterine prin ecografie si tratamentul intrauterin prin transfuzie fetala au dus la scaderea incidentei bolii hemolitice a nou nascutului. In 1961, Sir William Liley in Noua Zeelanda  diagnostica gradul izoimunizarii si iminenta mortii fetale, prin analiza spectrofotometrica a bilirubinei in lichidul amniotic prelevat prin amniocenteza. Tot el a introdus transfuzia intraperitoneala. In 1945, Wallerstein a introdus exsanguinotrasfuzia pentru tratarea acestor nou nascuti.

Ce este boala hemolitica si de ce dorim sa o prevenim ?
In sarcina , la gravidele Rh negative cu sot Rh pozitiv, pot aparea anticorpii antieritrocitari si o serie de evenimente imunopatologice care sa produca hemoliza fetala si anemie. In caz de hemoragie feto-materna apar initial anticorpi tip IgM care nu vor trece de bariera placentara, ulterior anticorpii IgG care pot trece de bariera placentara. O noua expunere la antigenii fetali ( la a doua sarcina) va determina o productie rapida, crescuta de anticorpi IgG care traverseaza placenta si se fixeaza pe globulele rosii fetale, produc hemoliza la nivelul eritrocitelor fetale. Exista mai multe categorii de antigene care pot produce alloimunizari, fiind deosebit de rare, vom aborda doar incompatibilitatea de Rh. Incompatibilitatea de grup ABO nu produce izoimunizare; la mamele cu grupul O si feti grup A sau B exista o protectie in caz de incompatibilitate Rh, anticorpii anti A sau anti B curate de hematiile din circulatia maternal inainte ca ele sa fie recunoscute de sistemul imun. Necunosterea acestei situatii poate duce la fat la: anemiei, ascita, pleurezie, anasarca si moarte fetala. La nou-nascut, in functie de gravitate – la icter moderat sau sever, anemie care sa necesite transfuzii repetate.

Care sunt factorii de risc pentru alloimunizare (dobandirea anticorpilor materni) ?
Sunt transfuziile sanguine, sarcina, grefele, hetero-hemoterapia.Factorii care favorizeaza trecerea hematiilor fetale in circulatia materna la pacientele Rh negativ sunt cei asociati cu hemoragiile feto-materne : sangerarile in sarcina; avortul spontan/ la cerere; sarcina extrauterina, boala trofoblastica gestationala; manevrele invazive (amniocenteza, biopsia de vilozitati coriale, cordocenteza, shunturile fetale, coagularea laser); traumatismele abdominale; versiunea externa pentru prezentatia pelviana; nasterea.

Cum supraveghem sarcina la pacientele Rh negative si sot Rh pozitiv ?
La consultatia prenatala initiala se dozeaza in sangele matern titrul anticorpilor anti D. Daca este prima sarcina si titrul initial este negaiv, se redozeaza la 28 saptamani si daca este negativ, lunar. Ideal ar fi sa se efectueze Rh-ul fatului din sangle matern la inceputul trimestrului al doilea de sarcina pentru a supraveghea strict pacientele cu risc crescut. 

In unele tari din Europa si Statele Unite, se administreaza profilactic 300µg de Imunoglobuline anti D la 28 saptamani . In cazul in care copilul are Rh pozitiv , in primele 72 de ore de la nastere se administreaza Imunoglobuline anti-D. Aparitia Anticorpilor anti D sau sarcina anterioara cu izoimunizare presupun si monitorizarea ecografica (noninvaziva) a aparitiei anemiei fetale. Aceasta se depisteaza de catre specialistii in ecografie fetala si medicina materno-fetala prin masurarea vitezei picului sistolic pe artera cerebrala medie dupa o tehnica standardizata, la intervale scurte in sarcina, in functie de aparitia anemiei fetale, dar si dupa transfuzia intrauterina. Masuratorile acestei viteze (PSV –MCA pic systolic velocity pe artera cerebrala medie ) debuteaza la 16-18 saptamani de gestatie si se efectueaza saptamanal. Dupa transfuzia intrauterina sanguina fetala, acuratetea masuratorii este mai mica- sangele transfuzat continand hematii adulte si modificand viscozitatea sanguina.

Cum se trateaza ?
Se efectueaza transfuzii intrauterine de obicei la nivelul venei ombilicale si uneori, in functie de pozitia fatului si termenul de gestatie , in vena intrahepatica. De obicei , se fac mai multe transfuzii, la 2-3 saptamani si nasterea se recomanda intre 34 si 35 de saptamani. Datele statistice au aratat o supravietuire mai mare la fetii fara hidrops comparativ cu cei cu hidrops (94 % fata de 76%). Copiii afectati de iziomunizare, transfuzati intrauterin, au risc mai mare de anemie postnatal si risc de complicatii pe termen lung date de asfixie si anemia intrauterina.

...

Sursa: PaginaMedicala.ro