Asuma-ti sa fii sanatos! : Preventia cardiovasculara – a venit timpul sa actionam!
Cardiologia preventiva este cea mai simpla si mai moderna cale de a reduce impactul devastator al complicatiilor aterosclerotice.
Adeseori, preocupati de efortul de a trata bolile cardiovasculare, ne amagim ca paleatia este forma cea mai elevata a terapiei, uitand sau ignorand preventia. De ce?
Pentru ca e desprinsa din manualele lui Herodot si pare prea veche pentru a fi utila. Pentru ca este frecvent banalizata de mesaje promotionale si pare prea simpla pentru a fi eficienta. Pentru ca este prezentata ca un panaceu la indemana noastra si pare prea perfecta pentru a fi reala.
Si totusi, in ciuda ghidurilor medicale marcate de dovezi covarsitoare, realitatea implementarii masurilor preventive este descurajatoare. Astfel, proiectul Societatii Europene de Cardiologie (EuroAspire) a evidentiat recent ineficienta atingerii tintelor terapeutice la pacientii cu boli cardiovasculare. Si asta intr-o Europa pe cat de preocupata de mortalitatea cardiovasculara (doar in Uniunea Europeana mor anual 1,9 milioane oameni datorita aterosclerozei), pe atat de activa in a crea cadrul luptei eficiente impotriva acestor boli.
Preventia bolilor cardiovasculare reprezinta astazi principalul mijloc de reducere a ratei de apariţie a manifestarilor si complicatiilor acestor boli, motiv pentru care este unul dintre obiectivele centrale ale Societatii Romane de Cardiologie.
Obiectivele principale ale preventiei bolilor cardiovasculare sunt reducerea frecventei aparitiei evenimentelor cardiovasculare majore (in special decesul de cauza cardiovasculara, infarctul miocardic si accidentul vascular cerebral) si a recurentelor acestora, precum si prevenirea complicatiilor bolilor cardiovasculare, cu scopul final de prelungire a supravietuirii, dar si a cresterii calitatii vietii.
Din punct de vedere al strategiilor de preventie, se delimiteaza doua cai distincte, dar complementare, pentru realizarea dezideratelor preventiei cardiovasculare. In primul rand, exista strategia de depistare (“screening”) a pacientilor cu risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, asa-zisa preventie primara. In al doilea rand, exista preventia secundara, de prevenire a complicatiilor si a recurentelor bolilor cardiovasculare. Numeroase studii stiintifice sustin eficienta interventiilor de schimbare a stilului de viata (in principal, oprirea fumatului, dieta echilibrata si cresterea nivelului de activitate fizica), alaturi de tratamentul corect al hipertensiunii arteriale, dislipidemiei si diabetului zaharat. Toate aceste masuri reduc riscul dezvoltarii acestor afectiuni si, de asemenea, reduc morbiditatea si mortalitatea la cei cu boli cardiovasculare.
Recomandari privind aplicarea masurilor de preventie cardiovasculara au fost facute de catre diferite foruri nationale si internationale inca de la inceputul anilor 1990. In încercarea de a stabili un consens, Societatea Europeana de Cardiologie a conceput primul ghid european de preventie cardiovasculara in anul 1994, revizuit la 4-5 ani, ultima data in 2016. Acesta evidentiaza prevalenta crescuta a stilului de viata nesanatos, a factorilor de risc modificabili (fumatul, hipertensiunea arteriala, dislipidemiile, diabetul zaharat), precum ssi utilizarea inadecvata a terapiei medicamentoase in scopul atingerii nivelelor tinta.
In plus, ghidul stabileste recomandari importante in domeniul preventiei cardiovasculare, si anume:
- necesitatea existentei datelor privind starea de sanatate cardiovasculara, furnizate de catre medicina primara;
- accentul important care trebuie pus pe optimizarea stilului de viata;
- necesitatea abordarii riscului cardiovascular la persoanele tinere;
- evaluarea aterosclerozei din stadiile fara simptome (subclinice) si abordarea interdisciplinara;
- luarea in considerare a cresterii morbiditatii si mortalitatii cardiovasculare in unele tari, printre care si Romania.
In aceste conditii, implementarea in Romania a unui program de preventie a bolilor cardiovasculare, care sa promoveze “screening”-ul la nivelul populatiei tinere si a celei cu factori de risc, reprezinta un deziderat major.
Autori:
Prof.dr. Dragos Vinereanu, prorector al Universitatii de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti
Prof.dr. Dan Gaita, presedinte Fundatia Romana a Inimii
Sursa: PaginaMedicala.ro