Reforma spitalelor, analizata de Observatorul Roman de Sanatate. Schimbarea trebuie facuta treptat
Spitalele publice ar trebui transformate treptat in societati non-profit cu participatie majoritara a actualilor proprietari. Privatizarea totala sau partiala a unitatilor spitalicesti nu este recomandata, arata raportul „Reforma spitalelor publice – evidente din spatiul european”, lansat de catre Observatorul Roman de Sanatate (ORS), organizatie non-guvernamentala care si-a propus sa contribuie la imbunatatirea serviciilor de sanatate din Romania prin efectuarea de studii de cercetare privind activitatea si performanta acestora.
Analiza recomanda si initierea unui pilot privind noile forme de organizare la nivel de unitati administrativ-teritoriale pentru a se putea simula conditii de competitie pe o piata reala. Lansarea unui program pilot este si o intentie a Ministerului Sanatatii, care in opinia reprezentantilor ORS ar trebui sa se desfasoare pe o perioada mai mare de doi ani.
"Pilotarea pe unitati individuale poate oferi numai concluzii limitate. Avand in vedere latenta semnificativa a stabilizarii unei astfel de piete, un perioada pilot mai scurta de doi ani poate oferi concluzii limitate privind efectele potentiale ale reformei", sustin realizatorii documentului.
Romania are de invatat din experienta altor state
Raportul ofera o privire detaliata asupra reformelor care au vizat statutul juridic al spitalelor publice in statele europene si ofera recomandari pentru reforma din Romania pe baza experientei acestor tari.
„Am urmarit cu atentie elaborarea primului proiect de lege din decembrie 2011, dezbaterea publica din ianuarie 2012 si consultarile publice care au condus la proiectul aflat inca in lucru. Prin materialele pe care le lansam acum, aducem doua prime argumente in favoarea unei reforme reale si coerente ”, a declarat Adrian Gheorghe, presedinte ORS si doctorand in economia sanatatii la University of Birmingham din Marea Britanie.
Cu alte cuvinte, cercetarea ofera un cadru metodologic pentru elaborarea si implementarea reformei sanitare romanesti, bazat pe dovezi transparente si relevante.
"Romania este una dintre ultimele tari din Europa de Est care ia in considerare o reforma substantiala a serviciilor publice de ingrijire secundara si, din acest punct de vedere, evidentele disponibile din experienta altor tari pot informa cu succes exercitiul de elaborare a unei reforme coerente si consistente. Experienta statelor europene a aratat ca reforma consta nu atat in implementarea unor initiative radicale, ci mai ales in crearea si mentinerea unui cadru politic, legislativ, administrativ si tehnic apt sa permita monitorizarea si ajustarea schimbarilor introduse. Nu exista, astfel, principii economice care conduc automat la eficienta", explica Adrian Gheorghe.
De asemena, in viziunea membrilor ORS, transformarea spitalelor in societati non-profit poate fi benefica, dar numai daca este implementata cu grija si acompaniata de un plan national de organizare a capacitatii spitalelor si de standarde clare si ferme de calitate a serviciilor spitalicesti.
Printre recomandarile ONG-ului se numara si:
- introducerea competitiei in procesul de contractare poate avea un efect pozitiv in sensul relevarii costurilor reale ale serviciilor spitalicesti si a cresterii cost-eficientei. Cu toate acestea, asteptarile privind scaderea spectaculoasa a acestor costuri, respectiv imbunatatirea calitatii serviciilor, trebuie sa fie cel mult moderate. Efortul de reglementare a dinamicii pietei interne va fi el insusi costisitor.
- stabilirea unui calendar individualizat pentru fiecare spital in vederea modificarii statutului legal este preferabila incorporarii ‚in masa’ sau in baza unui termen calendaristic arbitrar.
- responsabilitatea financiara a managementului spitalului trebuie corelata cu capacitatea fiscala a autoritatilor publice de care apartin. In acest sens, autoritatile centrale vor trebui sa ofere suport tehnic, legal si educational catre echipele de management ale spitalelor in vederea adaptarii la contractarea serviciilor in conditii de competitie.
- este recomandabila stimularea asocierii spitalelor in retele regionale de ingrijire pentru cresterea eficientei in administrarea riscului de faliment si a managementului operatiunilor.
- autoritatea managementului spitalelor privind achizitiile si privatizarile partiale sau totale trebuie limitata prin planul national de organizare a capacitatii (vezi mai jos). in absenta bunei guvernante, riscul privatizarilor oportuniste catre companii private pentru profit este ridicat si acestea sunt de evitat.
- numirea managerului de spital trebuie sa revina consiliului de administratie, alcatuit din reprezentanti ai autoritatilor locale/regionale, personalului medical angajat si lideri ai comunitatii. Numirile politice trebuie descurajate explicit.
- in contextul autonomiei manageriale, flexibilizarea statutului personalului medical in sensul usurintei incheierii/desfacerii contractului de munca si a desfasurarii negocierilor salariale sustine o dinamica normala a pietei interne.
- autoritatea centrala (Ministerul Sanatatii) trebuie sa initieze elaborarea unui plan national de organizare a capacitatii spitalelor, in linia recomandarilor Raportului comisiei de selectie a unitatilor sanitare cu paturi care nu pot incheia contracte cu casele de asigurari de sanatate, aprobat prin HG 345/2011. Acest document, continand localizarea geografica, capacitatea si tipul de servicii spitalicesti ce raspund nevoilor populatiei, va deveni act normativ si va reglementa dinamica pietei interne.
- elaborarea, diseminarea si monitorizarea modului de implementare al ghidurilor clinice trebuie accelerata. Accentul va trebui sa cada pe relevanta acestor ghiduri pentru practica clinica si pe corelarea acestora cu modalitatea de rambursare a costurilor interventiilor (DRG).
Privatizarea asigurarilor de sanatate - o politica gresita
...Autor: Mirabela Viasu
Sursa: PaginaMedicala.ro
