Prof. Sorel(SUA): Comunicarea deficitara intre specialisti duce la slabirea sistemelor sanitare!
Prof. univ. dr. Eliot Sorel este profesor in Statele Unite ale Americii, la Universitatile Georgetown si George Washington University School of Medicine. Medicul de origine romana s-a nascut in Falticeni si a emigrat din tara la sfarsitul anilor '50. Prof. Sorel si-a efectuat studiile la Paris, Londra si New York. In 2009, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii de Medicina si Farmacie "Carol Davila" Bucuresti. Medicul psihiatru este co-presedinte al Congresului Regional al Asociatiei Mondiale de Psihiatrie, organizat in premiera la Bucuresti in 2013.
Claudia Spridon (C.S.): Domnule Profesor, statisticile arata ca bolile netransmisibile presupun costuri foarte ridicate pentru societate. Ce face medicina moderna pentru a estompa aceste afectiuni?
Prof. univ. dr. Eliot Sorel (E.S): Marea provocare a secolului XXI sunt bolile netransmisibile. In secolele XVI, XVII provocarea era constituita de bolile infectioase. La ora actuala, sanatatea globala este afectata enorm de bolile netransmisibile care domina epidemiologia lumii. Pentru prima data in istoria Natiunilor Unite pe agenda ansamblului general din septembrie 2011 de la New York au fost prezente bolile netransmisibile. Afectiunile de acest gen (BCV, diabet, cancer, bolile neurospsihiatrice, n.red.) sunt o provocare enorma pentru toate economiile.
C.S.: Cum a evoluat, in timp, situatia referitoare la comorbiditatile acestor afectiuni?
E.S.: Multi ani in medicina s-a mers pe ipoteza ca, de fapt, colesterolul este indexul cel mai precis prin care se prezice un atac de cord. In prezent, avem noi evidente, mult mai exacte. Spre exemplu, daca avem o serie de pacienti care au suferit un atac de cord si dupa acest atac de cord isi continua viata obisnuita, in timp ce altii sufera de depresie, cei din urma au un mare risc de a face un alt atac de cord. Astfel, depresia este un indicator mai bun decat colesterolul atunci cand vorbim de aparitia unui atac de cord. Medicina moderna a evoluat pe pista specializarilor. Si specializarile sunt foarte importante. Insa, trebuie sa raspundem la aspectele comorbiditatii, iar aceste aspecte sunt extrem de interesante pentru specialisti.
C.S.: Cum ati caracteriza comunicarea dintre specialisti, la ora actuala?
E.S.: Comunicarea e minima, din pacate, in medicina moderna. Acest deficit de comunicare contribuie la slabirea sistemelor sanitare. Una din marile ratiuni pentru care sistemele sanitare sunt in situatia in care sunt, pe langa aspectele financiare si care sunt legate indirect, e aceasta fragmentare determinata, in parte, de supraspecializare. Deci, una dintre solutiile rezolvarii acestei fragmentari si a slabiciunii sistemelor sanitare este integrarea sistematica, deasupra specialitatilor, in care tehnologia informatica va juca un rol primordial. M-am intrebat si eu insumi: care este problema sistemelor sanitare? Si am definit aceasta problema. Ulterior, am cautat solutia. Din punctul meu de vedere, solutia este evidenta: fragmentare, solutie, integrare. Nu inseamna ca eliminam specialistii, dar pacientii nu trebuie sa ajunga la acestia in prima faza.
C.S.: Practic, un rol extrem de important ii revine medicinei primare...
E.S.: Medicina primara este prima linie a asistentei medicale. Este nevoie de un sistem sanitar in care sa nu asteptam pana cand oamenii devin bolnavi. Spitalul e modelul clasic de interventie din secolele XVII, XVIII. Nu sunt impotriva spitalelor, sunt necesare. Insa, e nevoie de o noua gandire si de o noua practica in medicina. Ea incepe cu preventia.
C.S.: Cand vine vorba de preventie, automat intra in discutie educatia...
E.S.: Da, educatia joaca un rol primordial, insa aspectele competitivitatii in piata muncii incep inainte de educatie, la nivel intrauterin - ce mananca mama, ce bea mama samd. Dezvoltarea creierului, organul principal al educatiei, cel care va determina competitivitatea in domeniul muncii, incepe mult inainte de a merge la scoala. Spre exemplu, Deci, Banca Mondiala intentioneaza sa demareze un proiect care este axat exclusiv pe educatie si munca, dar este un proiect incomplet, specializat si neintegrativ, care ignora un aspect apriori extrem de important - dezvoltarea creierului si a sistemului nervos, care e sine qua non pentru invatatura. Deci, daca facem un proiect si ne gandim sa inlesnim participarea oamenilor pe piata muncii prin educatie, trebuie sa ne gandim care este antecedentul. I-am provocat pe cei de la Banca Mondiala sa reconsidere acest proiect, astfel ca el va fi redefinit. Este extrem de important sa integram educatia, piata muncii si sanatatea. Evident, tehnologia informatica va avea un rol primordial.
C.S.: Care este provocarea pentru Romania? Unde ne situam in momentul de fata?
E.S.: Romania ramane marginalizata si este necompetitiva, in sensul in care este nevoie de un management mai bun la toate nivelele. Cred ca asta este o mare provocare pentru Romania: imbunatatirea modului in care se conduc intreprinderile, publice si private. Generatia dvs. este speranta Romaniei si sunt foarte placut impresionat de Liga Studentilor Romani din Strainatate (LSRS) cu care am avut placerea de a ma intalni la Ambasada Romaniei la Washington. E o retea de talente a tinerilor romani in toate domeniile - informatica, medicina, management, economie, stiinte politice.
C.S.: Domnule Profesor, ce ar trebui facut pentru ca acesti tineri talentati despre care ne-ati vorbit sa revina in tara dupa finalizarea studiilor?
...Autor: Claudia Spridon
Sursa: PaginaMedicala.ro
