Andrei Anghel, SUA: Romania nu are nevoie de cercetare pentru a se dezvolta, ci de educatie!
Andrei Stefan Anghel (foto) este doctorand la Universitatea din Chicago (SUA) incepand cu luna august 2012. Tanarul a absolvit Biologia Celulara si Moleculara la Universitatea Harvard si a lucrat ca si cercetator in Laboratorul Tom Rapoport din cadrul Harvard Medical School. In perioada 2009 - 2011 a publicat articole in revista "Harvard Science Review", iar pe durata studiilor efectuate in America a beneficiat de numeroase burse si distinctii oferite de prestigioasa universitate. Andrei sustine ca "cercetarea nu e tot una cu a fi tehnician" si ca studentii romani care sunt implicati in aceasta activitate au nevoie de mai multa independenta intelectuala.
Claudia Spridon (C.S.): In Romania exista un numar relativ mic de specialisti in biologie moleculara. Care este situatia in SUA in aceasta privinta?
Andrei Stefan Anghel (A.S.A.): In SUA, cercetarea pe biologie moleculara are prioritate mult mai mare. De fapt, are cea mai mare prioritate. Din punctul de vedere al fondurilor alocate de statul american pentru cercetare, biologia este de departe domeniul cel mai privilegiat. In plus, multe companii de biotehnologie si companii farmaceutice finanteaza cercetarea in unele subdomenii ale biologiei moleculare.
C.S.: Medicina de laborator este una dintre specialitatile deficitare in Romania. Care crezi ca ar fi motivele pentru care interesul este unul atat de scazut?
A.S.A.: Motivele sunt mai multe. Unul este finantarea scazuta – cercetarea costa bani. O alta cauza este probabil lipsa unui sistem cu adevarat meritocratic in distribuirea fondurilor de cercetare. Lucrurile merg spre bine din cate stiu din acest al doilea punct de vedere, dar dureaza pana se schimba un asemenea sistem. Un aspect care nu poate fi ignorant este si compensatia financiara a cercetatorilor. Nicaieri cercetarea nu se plateste regeste, insa niste oameni care fac 10 ani de scoala in general vor sa aiba un trai decent si fara griji majore. In Romania salariile din cercetare – mai ales cele ale doctoranzilor si ale cercetatorilor tineri – sunt inca foarte scazute.
C.S.: Cat de mari sunt diferentele intre laboratoarele de cercetare din SUA si cel in care ai facut cercetare in Romania?
A.S.A.: Sa ne intelegem – laboratorul de la Universitatea Bucuresti era, cel putin in acel moment, dotat destul de bine. Nu era la nivel de Harvard Medical School sau University of Chicago, dar era dotat bine. Diferentele erau la alt nivel. In primul rand, in SUA studentii sunt incurajati sa lucreze in laboratoare in timpul facultatii – eu am fost si platit pentru asta. Apoi, ca student care lucreaza intr-un laborator in SUA, primesti un proiect al tau, la care lucrezi, desigur, sub supravegherea unui cercetator mai experimentat. La Bucuresti, foarte putini studenti lucreaza intr-un laborator (desi toti scriu lucrari de licenta care trebuie sa aiba prin definitie o contributie originala – trageti dumneavoastra concluziile) si cei care lucreaza de multe ori nu au propriul proiect. Apoi, cercetarea nu e tot una cu a fi tehnician. E nevoie de mai mult decat "sa iti faci mana", e nevoie sa stii cum sa formulezi o ipoteza, sa o testezi, sa interpretezi date etc. E nevoie de independenta intelectuala, si asta la noi nu prea exista pentru studenti.
C.S.: Cum ar putea fi estompate aceste diferente?
A.S.A.: Buna intrebare. Diferenta e una de cultura. Cum anume se schimba o cultura academica nu as putea spune, dar probabil un inceput ar fi ca studentii de la facultatile de profil (biologie, biochimie etc.) sa fie obligati sa scrie o lucrare de licenta adevarata, care sa contina cercetare originala. Daca este nevoie, se poate scadea numarul de locuri astfel incat toti sa aiba loc in laboratoare. In domeniul asta e vorba de calitate, nu cantitate. Apoi, daca cultura se schimba, situatia se va schimba si in Universitatile de Medicina unde cercetarea facuta de catre studenti este, sa spunem, prioritatea a doua dupa pregatirea clinica.
C.S.: Procentul din PIB alocat cercetarii si inovarii in Romania este foarte mic. Care vor fi consecintele unor astfel de decizii?
...Autor: Claudia Spridon
Sursa: PaginaMedicala.ro
