Medicii anestezisti nu vor sa se implice in prelevarea de organe
Romania este cunoscuta pentru faptul ca se afla pe ultimele locuri in Europa in privinta numarului donatorilor de organe. Si, cu toate ca potrivit statisticilor avem numai un donator la un milion de locuitori, rata de refuz in tara noastra este cea mai mica din blocul european.
Una dintre cele mai dificile etape in activitatea de prelevare de organe o constituie interviul pe care medicul il are cu familia pacientului aflat in moarte cerebrala. De fapt, prea putini medici din Romania sunt dispusi sa faca munca de convingere in randul apartinatorilor. Din acest motiv, desi banii alocati programului sunt destui, organele sunt insuficiente, iar listele de asteptare cuprind mii de pacienti care spera sa fie salvati de la moarte.
Infiintata in 2009, Agentia Nationala de Transplant nu functioneaza corespunzator, ci se confrunta cu un mare deficit de personal. In plus, intalnirile pe care reprezentantii agentiei le poarta cu diversi manageri sau directori medicali din institutiile sanitare nu reusesc sa aiba un rezultat. Prea putine sectii de ATI se implica in prelevarea de organe. Si, chiar si asa, 80% dintre apartinatorii care sunt abordati de catre medici accepta ca organele sa fie donate.
"Am avut o intalnire luna aceasta cu 17 manageri si directori medicali din diverse spitale. Din pacate, nu gasim o modalitate prin care sa atragem medici in activitatea noastra. Spre exemplu, noi functionam in prezent cu 5 oameni. Dintre coordonatorii de transplant, unii sunt voluntari, altii sunt angajati pe program", a declarat pentru PaginaMedicala.ro dr. Victor Zota, coordonator national pentru transplant.
Activitatea de transplant, in constanta crestere incepand cu 2009
Potrivit acestuia, cresterea activitatii de transplant a fost una constanta din anul 2009 incoace. Procentul ar fi undeva la 20-30%. Rambursarea a fost buna, iar odata ce banii sunt trimisi la termen, activitatea de transplant functioneaza la parametri normali. Cele mai multe organe vin din Oradea, Timisoara si Bucuresti (Spitalele Floreasca si Bagdasar, n.red). Printre cele mai solicitate sunt rinichiul, ficatul, cordul si plamanul.
"Incidenta afectiunilor care duc la insuficienta renala face ca numarul pacientilor care au nevoie de transplant sa fie tot mai numeros. Desi multi trec pe dializa, se ajunge in nenumarate cazuri la situatia in care este necesar transplantul de rinichi. Activitatea este buna ca numar de transplanturi, iar finantarea venita de la Ministerul Sanatatii este corespunzatoare", a declarat pentru PaginaMedicala.ro acad. prof. dr. Ioanel Sinescu, directorul Centrului de Chirurgie Urologica, Dializa si Transplant Renal "Fundeni" si rector al UMF Bucuresti.
Activitatea de transplant ar trebui sa fie prioritara pentru MS
In opinia chirurgului, activitatea de transplant ar trebui sa fie prioritara pentru Ministerul Sanatatii. Prin urmare, ca reteaua sa functioneze este necesar cate un coordonator pe transplant in fiecare judet al tarii. In Bucuresti, ar fi nevoie de cel putin patru. Totodata, activitatea de transplant si cea de preventie ar trebui sa mearga mana in mana.
Pe de alta parte, Organizatia Mondiala a Sanatatii nu vede in momentul de fata transplantul ca fiind o prioritate. In fapt, OMS este preocupata de preventie si de sanatatea publica. Totusi, activitatea de transplant este un indicator pentru o tara, spune reprezentantul Organizatiei Mondiale a Sanatatii in Romania.
"Din acest punct de vedere, sistemul sanitar romanesc demonstreaza ca a atins o maturitate. Faptul ca in Romania exista o activitate sustinuta de transplant este un lucru pozitiv. Cu toate acestea, sunt de parere ca este vitala o reajustare, o regandire a sistemului de transplant. Romanii trebuie sa constientizeze ca donarea de organe este importanta", a explicat pentru PaginaMedicala.ro dr. Victor Olsavsky.
Romania aprovizioneaza cu bani alte sisteme de sanatate
Desi bugetul programului nu a suferit deloc modificari, costurile activitatii de transplant sunt ridicate. Spre exemplu, prof. dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania si specialist in etica, sustine ca daca numarul de donatori ar creste si nu s-ar incadra in bugetul impus de program, am ajunge in situatia de a exporta organe.
"Cat timp avem un buget stabilit, exista un anumit echilibru. Daca am creste activitatea, ar creste semnificativ si costurile. De pilda, in transplantul de maduva, costurile din Romania sunt cele mai mici din Europa. Din pacate, noi aprovizionam cu bani alte sisteme de sanatate, pe cand sistemul nostru se confrunta cu pierderi masive", a declarat pentru PaginaMedicala.ro prof. dr. Vasile Astarastoae, presedintele CMR.
Donarea de celule stem din afara tarii, platita nu de catre familie ci autoritati
Un lucru bun pentru sistemul de sanatate romanesc il reprezinta conectarea Centrului de Transplant Medular din Timisoara la Registrul Mondial de Donatori de Celule Stem. Un pas inainte a fost facut si in acest an, odata cu infiintarea Registrului National de Donatori de Celule Stem de la Fundeni, care nu este inca functional.
"Totul se desfasoara in limitele si sumele alocate, iar listele pe transplant de maduva sunt lungi. O cale foarte importanta si care este cost eficienta pentru tara e faptul ca centrul din Timisoara este de ani de zile conectat la Registrul Mondial de Donatori de Celule Stem. Deja am primit celule, plata fiind facuta de catre familii. O operatie poate ajunge pana la 15.000 de euro. O situatie ce are nevoie de rezolvare este ca donarea de celule stem din afara tarii sa fie platita nu de catre familie ci de catre CNAS, MS, etc", a marturisit pentru PaginaMedicala.ro prof. dr. Margit Serban, directorul Centrului de Transplant Medular din Timisoara.
Aceasta a explicat ca o operatie care aici este efectuata cu 15.000 de euro in strainatate poate costa de 10 ori mai mult.
...Autor: Claudia Spridon
Sursa: PaginaMedicala.ro
