Prof. Leon Zagrean: Creierul este interfata intre univers si omenire!
In perioada 25-28 septembrie 2012 a avut loc cea de-a treia editie a Conferintei "Diaspora in Cercetarea Stiintifica si Invatamantul Superior din Romania". Evenimentul a reunit cercetatori din Romania si din strainatate care au incercat in timpul celor trei zile de dezbateri sa puna bazele unor proiecte de viitor, dezvoltate in parteneriat. Prof. dr. Leon Zagrean, seful Catedrei de Fiziologie din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti si presedintele Societatii Romane de Neurostiinte a coordonat, pentru al treilea an, workshopul dedicat neurostiintelor. Cercetatorul ne-a acordat un interviu in exclusivitate in care a vorbit despre conferinta, despre proiectele pe care le deruleaza in acest moment in laboratorul de la universitate, dar si despre rolul neurostiintelor in societate.
Claudia Spridon (C.S.): Domnule Profesor, ce proiecte vor rezulta in urma conferintei Diaspora stiintifica, editia 2012?
Prof. dr. Leon Zagrean (L.Z.): La editia din acest an au fost 30 de workshopuri pe teme diferite. La fiecare workshop, coordonatorii au avut posibilitatea sa invite cel putin 8 - 10 cercetatori din afara, conform bugetului pe care l-au avut la dispozitie. In ceea ce priveste workshopul de neurostiinte pe care l-am coordonat, au fost 23 de participanti cu lucrari, dintre care opt din afara. Pentru acest workshop nu a fost important numarul de participanti, ci dezbaterea purtata pe diverse teme de cercetare care sa fie compatibile pentru o viitoare colaborare. Asta este, de fapt, scopul conferintei Diaspora stiintifica.
C.S.: Dvs. ati participat in calitate de coordonator de workshop la Diaspora stiintifica inca din anul 2008. Cum vedeti evolutia acestui proiect pana acum?
L.Z.: As putea remarca doua aspecte. In primul rand, nivelul lucrarilor care au fost prezentate atat de romanii din tara cat si de cei din diaspora a fost foarte ridicat. In al doilea rand, cel putin una dintre teme ar putea sa stea la originea unor viitoare colaborari. Noi avem in acest moment trei proiecte nationale de anvergura in care sunt implicati colegi si fosti studenti din strainatate. Trei proiecte pe un singur laborator inseamna o performanta.
C.S.: Despre ce proiecte este vorba?
L.Z.: Sunt proiecte legate in special de neurostiinte, unul dintre ele fiind strict de utilitate practica. Mai precis, e vorba de conceperea unui aparat de inregistrare electrofiziologica pentru activitatea creierului in diferite conditii. Un alt proiect este legat de studiul ischemiei cerebrale, iar un al treilea proiect se refera la stimularea cerebrala artificiala. In toate proiectele mentionate sunt implicati colegi din afara tarii. Sunt convins ca o sa putem continua pe aceasta linie, mai ales ca intentionam sa obtinem o finantare europeana pentru dezvoltarea unui proiect in comun.
C.S.: Anul acesta ati discutat in cadrul workshopului despre gandirea carteziana in neurostiinte...
L.Z.: Tematica este mai larga pentru ca noile perspective in neurostiinte permit abordarea din mai multe directii. Sigur ca cea mai importanta componenta a fost cea stiintifica, experimentala, de cercetare. Insa, in cadrul acestui workshop era pusa in evidenta interrelatia dintre creierul uman si societate, interrelatia dintre neurostiinte si societate. Societatea are nevoie de cunoastere profunda, pentru ca ceea ce ii este oferit individului din zilele noastre este o informatie facila, care parca deturneaza omul de la valoarea lui esentiala si mai ales de la responsabilitatile pe care le are in societate. Cu cat numarul populatiei de pe Terra creste, cu atat se impune respectarea unor norme destul de precise. Iar aceste norme trebuie sa cuprinda dimensiunea personalitatii umane, dar mai ales implicarea acestei dimensiuni in viata sociala. Rolul neurostiintelor este de a convinge lumea stiintifica si nestiintifica de faptul ca creierul este interfata intre univers si omenire.
C.S.: Pe de alta parte, ce consecinte atrag lipsa cunoasterii si a educatiei?
L.Z.: Lasand la o parte criza economica si financiara, dar si criza morala, vine puternic din urma ceva foarte periculos si anume puterea omului de a interveni asupra mediului, de a-l modifica in mod constient, inconstient, responsabil sau iresponsabil. Pe masura ce puterea individului creste, riscurile sunt foarte mari, iar pentru a inlatura aceste riscuri este nevoie ca fiecare individ sa primeasca o educatie corespunzatoare, sa devina constient de importanta lui pentru societate si pentru mediul in care traieste. Prin urmare, trebuie regandita educatia.
C.S.: Ar trebui sa existe mai multe campanii in acest sens? Si daca da, de unde ar trebui ele sa porneasca?
L.Z.: In cadrul discutiilor pe care le-am avut in timpul workshopurilor de la conferinta Diaspora stiintifica 2012, dar mai ales in pauze, toata lumea a fost de acord ca trebuie schimbat ceva. Majoritatea pune aceeasi intrebare: de unde incepem? Fenomenul este atat de complex incat multi oameni, unii dintre ei chiar profesionisti in domeniu, bat pasul pe loc si nu stiu de unde sa inceapa. Atata timp cat vrem sa schimbam ceva dar ne adaptam la ceea ce vrem sa schimbam, sansele de a produce schimbare sunt foarte mici. Posibilitatea ca schimbarea sa vina din afara noastra, a fiintelor umane de pe Terra, este mica. Cred ca fiecare trebuie sa-si revizuiasca atitudinea fata de cei din jur, fata de responsabilitatile pe care le are, fata de mediul social in care traieste. Foarte importante e raportul intre ceea ce dai societatii si ceea ce primesti. Majoritatea se gandeste numai la ceea ce primeste si mai putin la ceea ce da. Prin urmare, societatea este in pierdere din acest punct de vedere.
C.S.: Se schimba intr-un mod negativ si medicina?
...Autor: Claudia Spridon
Sursa: PaginaMedicala.ro
