Comunicat de presa - (2011-11-17) REF: “Spune Da Vieţii! Spune Nu tutunului!”
“Spune Da Vieţii! Spune Nu tutunului!”
o Astăzi, în România se celebrează Ziua naţională fără tutun!
o Ziua Naţională fără Tutun este marcată în fiecare an în a 3 a joi a lunii noiembrie şi oferă cadrul informării şi sensibilizării populaţiei cu privire la riscurile generate de consumul de tutun, dar şi la dreptul fiecăruia dintre noi de a trăi sănătos.
În ultimii 5 ani, prevalenţa fumatului zilnic în România a scăzut de la 29,7% în 2003 la 22% în 2011! Faţă de anul 2009, prevalenţa totală a fumatului (fumători zilnici şi fumători ocazionali) a scăzut de la 32,4% la 26,2%.
„Această evoluţie pozitivă are ca principală cauză faptul că România a aplicat cu consecvenţă măsurile prevăzute în Convenţia Cadru pentru Controlul tutunului a OMS, respectiv monitorizare, protecţia populaţiei faţă de efectele fumului de tutun, oferirea de suport pentru renunţarea la fumat, avertizare, întărirea interzicerii publicităţii, creşterea taxelor), iar efectele au început să apară”, a declarat RITLI Ladislau, ministrul Sănătăţii
Studiul realizat de Ministerul Sănătăţii cu sprijinul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia României de 5071 persoane, cu o marjă de eroare de +/- 1,38 arată următoarele:
- prevalenţa totală a fumatului în rândul populaţiei adulte (adică numărul de fumători zilnici şi ocazionali raportat la populaţia totală), cu vârsta peste 15 ani, este de 26,2%;
- prevalenţa fumatului zilnic este de 22,1%;
- sunt mai puţine fumătoare: zilnic, fumează 15% dintre femei iar ocazional, 3,3%. Bărbaţii fumează în număr mai mic decât în anii anteriori, dar în procent dublu faţă de femei: 30,2% fumează zilnic, iar 5% doar ocazional;
- 14,6% dintre cei care fumau au renunţat la tutun – adică 19,3% din bărbaţi şi 10,4% din femei;
- Mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi (57,5%) au declarat că nu au fumat deloc în viaţa lor, iar 5,1% au fumat dar mai puţin de 100 ţigări (în total);
- Zilnic, fumează cel mai mult:
o Bărbaţii: 30,2% (dintre femei, 15% fumează)
o Persoanele cu vârsta între 30 şi 44 de ani: 28,6% dar foarte aproape de grupa 18-29 de ani: 28,2%
o Persoanele cu studii medii: 24,5%. Cel mai puţin fumează persoanele cu studii primare: 16,8%
o Persoanele ocupate: 28,2%. Persoanele inactive (elevi, studenţi, pensionari, casnice) fumează cel mai puţin: 17%
o Persoanele cu venit lunar peste 1200 lei: 26,1%. Persoanele cu venit lunar mai mic de 700 lei fumează cel mai puţin: 18,7%;
o Persoanele din mediul rural: 25,2% (faţă de 18,3% în mediul urban);
o Persoanele din Bucureşti: 32,4%. Cel mai puţin fumează cei din zona de nord-est a ţării: 16,6%.
- cei mai mulţi sunt cei care fumează zilnic între 10 şi 20 ţigări: 46,8% dintre cei care au indicat cantitatea fumată. Mai mult de un pachet fumează doar 10%.
- Aproape jumătate dintre fumătorii români (49,1%) cheltuie lunar între 100 şi 300 lei pentru ţigări. Cei care cheltuie cel mai mult pentru ţigări sunt din Bucureşti (12% dintre bucureşteni cheltuie peste 400 lei lunar) iar cei care cheltuie cel mai puţin sunt din zona de Nord-Est: 31,7% dintre ei cheltuie mai puţin de 100 lei în fiecare lună.
- Aproape jumătate dintre fumători (49,2%) fumează ţigări „normale” dar pentru 14,8% nu contează tipul de ţigară folosit. Ţigările de foi, trabucurile, pipa par a fi folosite cel mai mult de tinerii cu vârsta între 15 şi 17 ani, deşi vânzarea acestor produse către minori este interzisă.
- Dintre cei care au fumat măcar o dată, 59,7% au declarat că au încercat să renunţe la fumat în ultimul an, unii chiar reuşind să nu mai fumeze.
- Jumătate (51,5%) dintre cei care au fumat în ultimele 30 de zile declară că vor să renunţe la fumat în următoarele 6 luni.
- Motivele principale pentru care românii au renunţat la fumat sunt: sănătatea („fumatul dăunează sănătăţii: 28,5%), „mi-a ajuns” (17,4%) dar şi aspectul financiar (12,2%).
- 71,4% dintre românii cu vârsta peste 15 ani declară că sunt de acord cu interzicerea totală a fumatului în spaţiile publice închise, inclusiv în baruri şi restaurante. În schimb, doar 52,5% sunt de acord cu interzicerea totală a fumatului şi în zonele de agrement deschise, cum ar fi parcurile, grădinile, plajele.
Evoluţia faţă de anul 2009 este pozitivă, demonstrând efectul benefic al măsurilor convergente şi susţinute de combatere a fumatului:
- prevalenţa totală şi cea zilnică au scăzut cu 19%, respectiv cu 20,8% faţă de anul 2009 şi cu 25,8% respectiv cu 25,6% faţă de anul 2003.
- Sunt cu aproape o treime (31,5%) mai puţine femei care fumează zilnic în 2011 decât în 2009.
- Numărul de persoane care au renunţat la fumat şi al celor care doresc să renunţe este în creştere chiar faţă de anul 2009: sunt cu 7,1% mai mulţi cei care doresc să renunţe la fumat în următoarele 6 luni!
- Sunt semnificativ mai mulţi români care doresc interzicerea fumatului în toate spaţiile publice închise, inclusiv restaurante şi baruri: creştere cu 62%, de la 44,1% la 71,4%!
Ministerul Sănătăţii îi felicită pe cei care au ales să-şi protejeze sănătatea prin renunţarea la fumat şi le reaminteşte celor care încă mai consumă tutun că abandonarea fumatului, ca modalitate unică de intervenţie, este cea mai eficientă măsură de prevenire a îmbolnăvirilor şi deceselor premature. Ministerul va continua să-i sprijine pe cei care se hotărăsc să renunţe la tutun prin oferirea de medicamente gratuite de către medicii specializaţi în terapia tabagismului.
Facem un apel la adulţii din ţara noastră să respecte legislaţia de interzicere a vânzărilor de produse din tutun către minori, să nu le ofere produse din tutun şi, mai ales, să nu-i încurajeze, prin exemplul propriu, să fumeze.
De asemenea, rugăm mass media să nu difuzeze imagini în care fumatul de trabuc sau ţigări de foi este prezentat într-un mod pozitiv. Trabucul cauzează dependenţă la fel ca şi ţigara, iar faptul că pare “mai natural” deoarece sunt adăugate mai puţine ingrediente decât în ţigară nu înseamnă că este lipsit de nocivitate pentru sănătate. De exemplu fumul de trabuc poate cauza cancer bucal (al buzelor, al limbii, al gingiilor şi al gâtului), de laringe, de esofag şi de plămâni dar şi afecţiuni care, deşi nu sunt letale pe termen scurt, afectează dramatic calitatea vieţii, cum ar fi căderea dinţilor.
