Statutul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate

ORDIN Nr. 637/196 din 14 iunie 2005

privind aprobarea Statului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate

EMITENT: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Nr. 637 din 14 iunie 2005 CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
Nr. 196 din 13 iunie 2005 PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 531 din 22 iunie 2005

Având în vedere Hotărârea Consiliului de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 5 din 13 iunie 2005 privind avizarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,
în temeiul dispoziţiilor art. 60 alin. (3) din [ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 ] privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

ART. 1
Se aprobă Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 3
Începând cu data prezentului ordin orice dispoziţie contrară îşi încetează aplicabilitatea.

Ministrul sănătăţii,
Mircea Cinteză

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,
Cristian Vlădescu

ANEXA 1

STATUTUL
Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, denumită în continuare CNAS, este instituţie publică autonomă de interes naţional, cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Sănătăţii, care administrează şi gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, asigurând o funcţionare unitară şi coordonată a acestuia, în vederea aplicării politicilor şi programelor în domeniul sanitar ale Ministerului Sănătăţii.
(2) CNAS are sediul în municipiul Bucureşti, Calea Călăraşilor nr. 248, sectorul 3, are siglă proprie, conform anexei care face parte integrantă din prezentul statut, şi funcţionează în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările ulterioare, şi ale prezentului statut.
ART. 2
(1) Casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti, Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, denumite în continuare case de asigurări de sănătate, sunt instituţii publice cu personalitate juridică, cu bugete proprii, în subordinea CNAS.
(2) Casele de asigurări de sănătate se organizează şi funcţionează potrivit statutelor proprii, care respectă prevederile statutului-cadru aprobat în condiţiile art. 17 pct. 38.
ART. 3
(1) Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti se organizează şi funcţionează în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările ulterioare, şi ale statutelor proprii.
(2) Statutele Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti se elaborează şi se aprobă de către acestea, în baza statutului-cadru, asigurându-se păstrarea specificului activităţii acestor structuri ale sistemului de asigurări sociale de sănătate.
ART. 4
Sistemul de asigurări sociale de sănătate este obligatoriu şi funcţionează ca un sistem unitar, respectând principiile instituite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările ulterioare.

CAP. 2
Atribuţiile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate

ART. 5
(1) CNAS are următoarele atribuţii:
1. administrează şi gestionează Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, împreună cu casele de asigurări de sănătate, care sunt instituţii subordonate CNAS conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările ulterioare, şi prezintă Ministerului Sănătăţii rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia bugetară;
2. propune Ministerului Sănătăţii proiecte de acte normative care au incidenţă asupra constituirii şi utilizării Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
3. elaborează, implementează şi gestionează procedurile şi formularele unitare, avizate de Ministerul Sănătăţii, pentru administrarea sistemului de asigurări sociale de sănătate;
4. elaborează şi actualizează Registrul unic de evidenţă al asiguraţilor, pe baza datelor transmise de casele de asigurări de sănătate;
5. elaborează şi publică raportul de activitate anual şi planul de activitate pentru anul următor;
6. reglementează în mod unitar un sistem de asigurări pentru răspundere civilă în domeniul medical pentru furnizorii de servicii medicale care sunt în relaţii contractuale în sistemul de asigurări sociale de sănătate;
7. asigură organizarea sistemului informatic şi informaţional unic integrat pentru înregistrarea asiguraţilor şi pentru gestionarea şi administrarea Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Indicatorii folosiţi în raportarea datelor în sistemul de asigurări sociale de sănătate sunt unitari şi se aprobă de către Ministerul Sănătăţii, la propunerea CNAS şi a Colegiului Medicilor din România;
8. răspunde pentru activităţile proprii sistemului de asigurări sociale de sănătate în faţa asiguraţilor, Parlamentului, Guvernului şi Ministerului Sănătăţii;
9. elaborează strategia sistemului de asigurări sociale de sănătate cu privire la colectarea, utilizarea şi administrarea Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile legii;
10. participă la stabilirea obiectivelor programelor de sănătate publică, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, Colegiul Medicilor din România, reprezentanţi ai asiguraţilor, spitalelor şi clinicilor universitare, ai unităţilor de cercetare, ai organizaţiilor neguvernamentale, ai sindicatelor şi patronatelor, ai ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie;
11. elaborează metodologia de acreditare a furnizorilor de servicii medicale, împreună cu Ministerul Sănătăţii, structurile naţionale ale Colegiului Medicilor din România, Colegiului Farmaciştilor din România, Colegiului Medicilor Dentişti din România şi Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România;
12. elaborează pe baza consultării cu Colegiul Medicilor din România, Colegiul Farmaciştilor din România, Colegiul Medicilor Dentişti din România şi cu Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România proiectul contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, până la data de 31 octombrie a anului în curs pentru anul următor. Proiectul contractului-cadru se avizează de Ministerul Sănătăţii, cu consultarea obligatorie a ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
13. elaborează norme metodologice de aplicare a contractului-cadru, până la data de 15 decembrie a anului în curs pentru anul următor, cu consultarea Colegiului Medicilor din România, Colegiului Farmaciştilor din România, Colegiului Medicilor Dentişti din România şi Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România, care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS;
14. avizează normele proprii de aplicare a contractului-cadru elaborate de Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi de Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, care se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al miniştrilor şi conducătorilor instituţiilor publice centrale cu reţele sanitare proprii;
15. negociază criteriile privind calitatea asistenţei medicale acordate asiguraţilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, elaborate de Colegiul Medicilor din România;
16. elaborează anual, împreună cu Ministerul Sănătăţii şi cu consultarea Colegiului Farmaciştilor din România, lista cu medicamente de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
17. analizează proiectele de bugete de venituri şi cheltuieli ale caselor de asigurări de sănătate propuse de aceştia;
18. elaborează metodologia şi stabileşte modalitatea de gestionare şi de distribuire a cardului de asigurat;
19. elaborează şi propune Ministerului Sănătăţii strategiile necesare şi acţionează pentru îndeplinirea condiţiilor de aderare impuse de către Uniunea Europeană ca parte integrantă a politicii guvernamentale în domeniul asigurărilor sociale de sănătate;
20. elaborează proiecte de norme metodologice, studii şi analize în concordanţă cu prevederile acquis-ului comunitar în domeniul asigurărilor sociale de sănătate pentru îndeplinirea condiţiilor de aderare la Uniunea Europeană;
21. realizează studii şi analize privind funcţionarea, eficacitatea şi performanţele sistemului de asigurări sociale de sănătate din România, în vederea perfecţionării acestuia;
22. elaborează prognoze, strategii şi politici globale privind dezvoltarea şi creşterea performanţelor sistemului de asigurări sociale de sănătate din România;
23. îndrumă metodologic şi controlează modul de aplicare a dispoziţiilor legale de către casele de asigurări de sănătate;
24. negociază şi contractează cu instituţii abilitate de lege colectarea şi prelucrarea datelor privind unele servicii medicale furnizate asiguraţilor, în vederea contractării şi decontării acestora de către casele de asigurări de sănătate;
25. acordă gratuit informaţii, consultanţă şi asistenţă în domeniul asigurărilor sociale de sănătate persoanelor asigurate, angajatorilor şi furnizorilor de servicii medicale;
26. participă la licitaţiile naţionale organizate de Ministerul Sănătăţii în vederea achiziţiei de medicamente şi materiale sanitare specifice pentru realizarea programelor de sănătate;
27. încheie şi derulează contracte de achiziţii publice pentru medicamente şi materiale sanitare specifice pentru realizarea programelor de sănătate, precum şi contracte de furnizare de servicii medicale de dializă în cadrul programului-pilot;
28. administrează bunurile mobile şi imobile, precum şi baza materială din patrimoniul propriu, în condiţiile legii;
29. asigură şi controlează respectarea dreptului asiguraţilor la servicii medicale, medicamente şi materiale sanitare în mod nediscriminatoriu, în condiţiile legii;
30. asigură, supraveghează şi controlează funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate;
31. asigură, monitorizează şi controlează modalitatea de eliberare a medicamentelor, conform prevederilor art. 24, 25 şi 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările ulterioare;
32. constituie consilii de experţi pentru elaborarea proiectelor de acte normative pe care le prezintă Ministerului Sănătăţii, după consultarea obligatorie a ministerelor şi instituţiilor publice centrale cu reţele sanitare proprii;
33. participă la acreditarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale şi de medicamente, care pot fi admişi să lucreze în sistemul de asigurări sociale de sănătate;
34. organizează, împreună cu comisiile de specialitate ale Colegiului Medicilor din România, Colegiului Farmaciştilor din România, Colegiul Medicilor Dentişti din România şi ale Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România, controlul activităţii medicale furnizate asiguraţilor, conform criteriilor prevăzute al art. 30 şi 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările ulterioare, precum şi stabilirea măsurilor împotriva încălcării prevederilor legale şi de aplicare a sancţiunilor, potrivit cap. VIII din aceeaşi ordonanţă de urgenţă;
35. organizează, împreună cu Colegiul Medicilor din România şi cu Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România, Comisia centrală de arbitraj;
36. elaborează, împreună cu Colegiul Medicilor din România şi cu Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România, regulamentul de activitate al arbitrilor din Comisia centrală de arbitraj, cu avizul Ministerului Justiţiei;
37. aprobă anual bugetele de venituri şi cheltuieli ale caselor de asigurări de sănătate în condiţiile legii şi, după caz, cu avizul ministerelor şi al instituţiilor centrale cu reţele sanitare proprii, corespunzătoare unui plan de activităţi, precum şi obiectivele de investiţii, la propunerea acestora;
38. asigură evidenţa statistică necesară în activitatea specifică sistemului de asigurări sociale de sănătate şi colaborează cu instituţii care au atribuţii în domeniul statisticii;
39. efectuează, direct sau prin intermediari specializaţi, sondaje în vederea evaluării gradului de satisfacere a asiguraţilor şi de evaluare a interesului manifestat de aceştia faţă de calitatea serviciilor medicale şi asigură controlul măsurilor stabilite în gestionarea fondurilor pentru realizarea funcţionării sistemului de asigurări sociale de sănătate într-un mod coerent şi unitar;
40. încheie convenţii de cooperare şi derulează programe finanţate de organisme internaţionale având ca specific asigurările de sănătate;
41. cooperează cu partenerii sociali (patronate, sindicate, societate civilă) şi cu celelalte instituţii cu atribuţii în asigurarea şi promovarea sănătăţii;
42. dispune toate măsurile care se impun pentru asigurarea standardelor de calitate ale serviciilor medicale contractate de către casele de asigurări de sănătate pentru asiguraţii proprii;
43. organizează pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului propriu şi al caselor de asigurări de sănătate în cadrul unui sistem de evaluare şi perfecţionare continuă a acestora, în condiţiile legii;
44. asigură informarea cel puţin o dată pe an a fiecărui asigurat, prin casele de asigurări de sănătate, asupra serviciilor de care beneficiază, nivelului de contribuţie şi modului de plată, dar şi asupra drepturilor şi obligaţiilor sale, precum şi asupra mijloacelor de păstrare a sănătăţii, de reducere şi de evitare a cauzelor de îmbolnăvire şi asupra pericolelor la care se expun în cazul consumului de droguri, alcool şi tutun;
45. reglementează, monitorizează şi controlează modul de executare a contractelor încheiate între casele de asigurări de sănătate, ca instituţii aflate în subordinea CNAS potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările ulterioare, şi furnizorii de servicii medicale;
46. urmăreşte modul de constituire şi funcţionare a organelor de conducere ale caselor de asigurări de sănătate, astfel cum sunt reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările ulterioare, şi stabileşte atribuţiile acestora;
47. asigură logistica funcţionării unitare şi coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate;
48. foloseşte mijloacele adecvate de mediatizare pentru reprezentarea, informarea şi susţinerea intereselor asiguraţilor pe care îi reprezintă;
49. asigură activităţi de supraveghere şi control al serviciilor medicale prin respectarea legislaţiei şi a dispoziţiilor emise de către Ministerul Sănătăţii în exercitarea prerogativelor sale conferite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările ulterioare, pentru sistemul de asigurări sociale de sănătate;
50. exercită, prin casele de asigurări de sănătate, controlul raportării indicatorilor, trimestrial, la unităţile prestatoare de servicii medicale care derulează subprogramele de sănătate finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
51. elaborează norme metodologice privind finanţarea, raportarea şi controlul indicatorilor specifici prevăzuţi în programele, respectiv subprogramele de sănătate care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS;
52. asigură aplicarea unitară a modalităţilor de acordare a asistenţei medicale cetăţenilor statelor cu care România a încheiat acorduri, sub controlul CNAS;
53. asigură logistica şi baza materială necesare activităţii de pregătire şi formare profesională a personalului;
54. alte atribuţii prevăzute de actele normative în domeniul asigurărilor sociale de sănătate.
(2) Realizarea atribuţiilor ce revin CNAS, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările ulterioare, este supusă controlului Ministerului Sănătăţii.
ART. 6
CNAS şi casele de asigurări de sănătate funcţionează având la bază un sistem informatic şi informaţional unic integrat pentru înregistrarea asiguraţilor şi pentru gestionarea şi administrarea Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
ART. 7
CNAS elaborează norme privind modul de încasare şi de urmărire a contribuţiilor datorate la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice, potrivit limitei de competenţă stabilite de lege, precum şi norme tehnice privind constituirea şi utilizarea fondului pentru acordarea de stimulente personalului din cadrul CNAS şi caselor de asigurări de sănătate, în condiţiile stabilite de lege.
ART. 8
CNAS va putea angaja consultanţi de specialitate în condiţiile legii, pe diverse domenii de specialitate, în funcţie de necesităţi, pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările ulterioare, şi în prezentul statut.

CAP. 3
Organele de conducere ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate

ART. 9
(1) Organele de conducere ale CNAS sunt:
a) adunarea reprezentanţilor;
b) consiliul de administraţie;
c) preşedintele;
d) 2 vicepreşedinţi;
e) directorul general.
(2) Durata mandatului organelor de conducere este de 4 ani.

SECŢIUNEA 1
Atribuţiile şi funcţionarea adunării reprezentanţilor

ART. 10
Adunarea reprezentanţilor CNAS are următoarele atribuţii:
1. propune modificarea Statutului CNAS;
2. îi alege şi îi revocă pe cei 2 membri în consiliul de administraţie;
3. analizează repartizarea bugetului aprobat de către cei în drept şi recomandă ordonatorului principal de credite cu delegaţie luarea măsurilor necesare pentru modificarea acestuia în condiţiile legii;
4. analizează modul de utilizare a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, costurile sistemului, serviciile acordate şi tarifele practicate la contractarea pachetului de servicii de bază şi recomandă măsurile legale pentru folosirea cu eficienţă a fondurilor şi respectarea drepturilor asiguraţilor;
5. aprobă propriul regulament de organizare şi funcţionare, la propunerea preşedintelui CNAS.
ART. 11
(1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit legii şi prezentului statut, Adunarea reprezentanţilor CNAS adoptă hotărâri.
(2) Hotărârile se pot adopta în prezenţa a două treimi din numărul membrilor Adunării reprezentanţilor CNAS, cu votul favorabil al majorităţii membrilor prezenţi.

SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile şi funcţionarea consiliului de administraţie

ART. 12
(1) Consiliul de administraţie al CNAS are următoarele atribuţii:
1. elaborează şi realizează strategia naţională în domeniul asigurărilor sociale de sănătate;
2. avizează statutul propriu al CNAS;
3. avizează statutul-cadru al caselor de asigurări de sănătate, pe baza căruia acestea îşi elaborează statutele proprii;
4. avizează propriul regulament de organizare şi funcţionare;
5. stabileşte atribuţiile vicepreşedinţilor, la propunerea preşedintelui;
6. avizează strategia sistemului de asigurări sociale de sănătate cu privire la colectarea şi utilizarea Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile legii;
7. avizează proiectul bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi îl supune spre aprobare ordonatorului principal de credite cu delegaţie, în condiţiile legii;
8. avizează, în condiţiile legii, repartizarea pe case de asigurări de sănătate a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
9. avizează utilizarea fondului de rezervă potrivit destinaţiilor stabilite prin legile bugetare anuale;
10. aprobă programul de investiţii al CNAS şi al caselor de asigurări de sănătate;
11. aprobă încheierea de convenţii de cooperare şi finanţare de programe cu organisme internaţionale;
12. analizează semestrial stadiul derulării contractelor şi împrumuturilor;
13. avizează rapoartele de gestiune anuale, prezentate de preşedintele CNAS, contul de încheiere a exerciţiului bugetar, precum şi raportul anual de activitate;
14. avizează, în baza raportului Curţii de Conturi, bilanţul contabil şi descărcarea gestiunii anului precedent pentru CNAS şi pentru casele de asigurări de sănătate;
15. avizează proiectul contractului-cadru şi al normelor metodologice de aplicare a acestuia;
16. avizează lista medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală;
17. avizează criteriile privind calitatea asistenţei medicale acordate asiguraţilor;
18. aprobă criteriile de recrutare şi modalităţile de formare a personalului din sistemul de asigurări sociale de sănătate;
19. aprobă planul anual de activitate pentru îndeplinirea programului de asigurări sociale de sănătate;
20. aprobă trimestrial raportul de activitate al CNAS şi al caselor de asigurări de sănătate;
21. avizează organigrama CNAS şi organigrama-cadru a caselor de asigurări de sănătate;
22. analizează structura şi modul de funcţionare ale caselor de asigurări de sănătate; stabileşte măsuri de îmbunătăţire a rezultatelor activităţii acestora;
23. verifică ca structurile actuale de asigurări de sănătate aparţinând ministerelor şi instituţiilor publice centrale cu reţele sanitare proprii să îşi adapteze organizarea şi funcţionarea la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările ulterioare, cu păstrarea specificului activităţii acestora;
24. îndeplineşte alte atribuţii prevăzute în actele normative în vigoare.
(2) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit legii şi prezentului statut, Consiliul de administraţie al CNAS adoptă hotărâri.
ART. 13
Consiliul de administraţie al CNAS se întruneşte lunar şi ia hotărâri valabile în prezenţa a cel puţin 13 membri şi cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor prezenţi.
ART. 14
(1) Consiliul de administraţie al CNAS se întruneşte în şedinţe ordinare, iar convocarea acestuia se face de către preşedintele CNAS.
(2) Consiliul de administraţie se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la solicitarea preşedintelui sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor acestuia.
ART. 15
Consiliul de administraţie al CNAS îşi alege prin vot secret 2 vicepreşedinţi.

SECŢIUNEA a 3-a
Atribuţiile preşedintelui

ART. 16
(1) Preşedintele Consiliului de administraţie al CNAS este preşedintele CNAS şi îndeplineşte şi funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii.
(2) Preşedintele CNAS este ordonator principal de credite cu delegaţie dată prin ordin al ministrului sănătăţii, pentru administrarea şi gestionarea bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
(3) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, precum şi pentru punerea în aplicare a hotărârilor consiliului de administraţie, preşedintele CNAS emite decizii care devin executorii după ce sunt aduse la cunoştinţă persoanelor interesate. Deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 17
Preşedintele CNAS are următoarele atribuţii:
1. prezidează şedinţele Adunării reprezentanţilor CNAS;
2. asigură supravegherea şi controlul funcţionării sistemului de asigurări sociale de sănătate;
3. organizează şi conduce structurile executive ale CNAS;
4. asigură coerenţa şi eficienţa gestiunii financiare a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
5. aprobă bugetele proprii de venituri şi cheltuieli ale CNAS şi ale caselor de asigurări de sănătate în condiţiile legii şi, după caz, cu avizul ministerelor şi al instituţiilor publice centrale cu reţele sanitare proprii;
6. depune la Ministerul Finanţelor Publice propuneri pentru proiectul bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
7. repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu al CNAS şi pentru bugetele caselor de asigurări de sănătate subordonate, potrivit legii;
8. răspunde de angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor aprobate şi repartizate pentru o bună gestiune financiară şi asigură realizarea veniturilor;
9. răspunde de organizarea contabilităţii şi de prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare;
10. răspunde de organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrări de investiţii publice;
11. răspunde de ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale în materie;
12. asigură gestiunea sistemului de salarizare a funcţionarilor publici şi a personalului contractual, cu încadrarea în resursele financiare alocate anual şi în numărul de posturi aprobate potrivit legii;
13. conduce şi coordonează realizarea parteneriatului pentru proiectarea, construirea şi operarea sistemului informatic unic integrat al asigurărilor de sănătate din România;
14. aprobă normele, regulamentele şi procedurile administrative specifice îndeplinirii atribuţiilor CNAS;
15. organizează şi coordonează activitatea de audit public intern în sistemul de asigurări sociale de sănătate, potrivit atribuţiilor CNAS şi ale caselor de asigurări de sănătate subordonate;
16. numeşte, sancţionează şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, personalul CNAS;
17. numeşte în funcţie, pe bază de concurs, prin decizie, preşedinţii - directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, în condiţiile legii;
18. sancţionează şi eliberează din funcţie preşedinţii - directori generali ai caselor de asigurări de sănătate;
19. răspunde de ducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului de administraţie al CNAS;
20. stabileşte şi aprobă cuantumul indemnizaţiilor membrilor Consiliului de administraţie al CNAS, ai consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări de sănătate şi modalitatea de plată a acestora, în condiţiile legii;
21. reprezintă CNAS în relaţiile cu terţii;
22. numeşte arbitrii din partea CNAS în Comisia centrală de arbitraj;
23. propune criterii privind înfiinţarea de oficii teritoriale de către casele de asigurări de sănătate, la nivelul oraşelor, municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii;
24. aprobă contractarea de consultanţă, în condiţiile şi în situaţiile prevăzute de actele normative în vigoare;
25. promovează imaginea CNAS şi a sistemului de asigurări sociale de sănătate;
26. stabileşte împreună cu ministrul sănătăţii organizarea concursului şi criteriile de selecţie pentru ocuparea postului de director general al CNAS;
27. aprobă statele de funcţii ale CNAS şi ale caselor de asigurări de sănătate în urma definitivării bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi în baza organigramelor avizate de Consiliul de administraţie al CNAS, în condiţiile legii;
28. aprobă normele specifice de personal pentru CNAS şi casele de asigurări de sănătate;
29. aprobă prin decizie Regulamentul de organizare şi funcţionare şi Regulamentul intern al CNAS;
30. aprobă numărul maxim de posturi pentru funcţii publice/personal contractual şi redistribuirea numărului de posturi pentru CNAS şi casele de asigurări de sănătate, conform organigramelor avizate de Consiliul de administraţie al CNAS, în condiţiile legii;
31. aprobă, în condiţiile legii, acordarea de premii şi de stimulente pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul CNAS care au realizat sau au participat direct la obţinerea unor rezultate în activitate apreciate ca valoroase;
32. numeşte cu delegaţie preşedinţii - directori generali ai caselor de asigurări de sănătate până la ocuparea postului prin concurs în condiţiile legii;
33. organizează şi urmăreşte încasarea sumelor cuvenite Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru care are această competenţă legală, potrivit procedurilor instituite de normele legale în vigoare;
34. aprobă normele metodologice pentru constituirea şi utilizarea fondului pentru acordarea de stimulente personalului din cadrul CNAS şi al caselor de asigurări de sănătate, în condiţiile legii;
35. aprobă modificările structurilor organizatorice ale CNAS şi ale caselor de asigurări de sănătate, conform organigramelor;
36. aprobă necesarul de fonduri şi programele de perfecţionare profesională pentru personalul CNAS şi al caselor de asigurări de sănătate;
37. aprobă împreună cu ministrul sănătăţii, prin ordin comun, Statutul CNAS;
38. aprobă statutul-cadru al caselor de asigurări de sănătate, pe baza căruia acestea îşi elaborează statutele proprii;
39. aprobă organigrama CNAS şi organigramele caselor de asigurări de sănătate;
40. aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului de administraţie al CNAS;
41. îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de actele normative.
ART. 18
Pe perioada absenţei sale, preşedintele CNAS îl poate mandata, prin decizie, pe unul dintre cei 2 vicepreşedinţi pentru a prelua atribuţiile preşedintelui în cadrul Consiliului de administraţie al CNAS.
ART. 19
Preşedintele CNAS poate delega atribuţii de reprezentare vicepreşedinţilor, directorului general, membrilor consiliului de administraţie sau oricărei alte persoane din cadrul CNAS.
ART. 20
Mandatul preşedintelui CNAS încetează la expirarea acestuia, prin demisie, prin revocare de către primul-ministru direct sau la propunerea ministrului sănătăţii ori prin deces.

SECŢIUNEA a 4-a
Atribuţiile vicepreşedinţilor

ART. 21
Vicepreşedinţii Consiliului de administraţie al CNAS îndeplinesc şi funcţia de vicepreşedinte al CNAS.
ART. 22
Vicepreşedinţii CNAS au următoarele atribuţii:
1. urmăresc punerea în aplicare a hotărârilor consiliului de administraţie încredinţate de către preşedinte;
2. preiau atribuţiile preşedintelui în condiţiile art. 18;
3. asigură comunicarea cu asociaţiile patronale şi cu confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, precum şi cu Adunarea reprezentanţilor CNAS;
4. asigură îndeplinirea condiţiilor legale şi ale prezentului statut cu privire la constituirea şi funcţionarea consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări de sănătate;
5. îndrumă şi controlează activitatea consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări de sănătate sub aspectul legalităţii activităţii şi al respectării prevederilor prezentului statut şi informează periodic preşedintele CNAS şi Consiliul de administraţie al CNAS asupra celor constatate;
6. coordonează elaborarea de convenţii de cooperare şi finanţare de programe cu organisme internaţionale;
7. coordonează elaborarea planului anual de activitate şi a programului anual pentru îndeplinirea acestuia;
8. coordonează unitar relaţiile cu reprezentanţii confederaţiilor sindicale şi ai asociaţiilor patronale de la nivelul consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări de sănătate;
9. asigură comunicarea şi relaţiile cu structurile internaţionale similare CNAS;
10. organizează dezbateri cu partenerii sociali asupra contractului-cadru şi normelor metodologice aferente;
11. participă la efectuarea de analize privind funcţionarea şi performanţele CNAS;
12. coordonează şi participă la elaborarea strategiilor şi politicilor CNAS.
ART. 23
Preşedintele CNAS poate stabili, în condiţiile legii, pentru vicepreşedinţi, prin decizie, şi alte atribuţii decât cele prevăzute la art. 22.
ART. 24
Mandatele vicepreşedinţilor încetează la expirarea acestora, prin demisie, prin deces sau prin revocare de către consiliul de administraţie, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor acestuia, ori prin revocarea ca membru al consiliului de administraţie de către cei care i-au desemnat, precum şi în celelalte condiţii prevăzute de legislaţia muncii.

SECŢIUNEA a 5-a
Atribuţiile directorului general

ART. 25
Directorul general al CNAS are următoarele atribuţii:
1. asigură conducerea executivă a CNAS;
2. coordonează şi răspunde de activitatea întregului aparat de execuţie al CNAS;
3. stabileşte competenţele şi răspunderile conducătorilor de compartimente din cadrul CNAS;
4. analizează periodic activitatea structurilor din subordine, modul de realizare a sarcinilor şi obiectivelor şi dispune măsuri obiective pentru îmbunătăţirea acestora;
5. stabileşte şi dispune structurilor din subordine măsurile necesare realizării şi aplicării dispoziţiilor legale în vigoare;
6. coordonează activitatea de evaluare a performanţelor profesionale ale personalului din cadrul structurilor subordonate, conform actelor normative în materie;
7. asigură ducerea la îndeplinire a deciziilor preşedintelui CNAS;
8. participă ca invitat permanent la şedinţele Consiliului de administraţie al CNAS;
9. participă la elaborarea şi modificarea proiectelor de acte normative propuse de către CNAS;
10. avizează propunerile privind necesarul de fonduri şi programele de perfecţionare profesională pentru personalul CNAS şi al caselor de asigurări de sănătate;
11. aprobă fişa postului pentru personalul de conducere din subordine;
12. propune introducerea de materiale pe ordinea de zi a Consiliului de administraţie al CNAS;
13. avizează şi supune spre aprobare preşedintelui CNAS propunerile de modificare a structurilor organizatorice ale CNAS şi ale caselor de asigurări de sănătate, în conformitate cu organigramele aprobate;
14. aprobă delegarea de competenţă pentru personalul din subordine;
15. avizează şi supune spre aprobare preşedintelui CNAS statele de funcţii ale CNAS şi ale caselor de asigurări de sănătate, în baza organigramelor avizate de Consiliul de administraţie al CNAS;
16. avizează şi supune spre aprobare preşedintelui CNAS normele specifice de personal la nivelul CNAS şi al caselor de asigurări de sănătate;
17. emite dispoziţii în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, precum şi pentru punerea în aplicare a deciziilor preşedintelui CNAS;
18. participă la elaborarea politicilor şi strategiilor CNAS;
19. organizează şi urmăreşte programele de achiziţii şi lucrări de investiţii publice;
20. colaborează împreună cu conducătorii caselor de asigurări de sănătate la dezvoltarea, implementarea şi monitorizarea strategiilor CNAS;
21. coordonează elaborarea procedurilor necesare organizării concursurilor pentru încadrarea şi promovarea personalului din cadrul CNAS şi al caselor de asigurări de sănătate;
22. participă la promovarea imaginii CNAS;
23. asigură aplicarea Regulamentului intern al CNAS;
24. coordonează elaborarea şi prezentarea raportului anual de activitate;
25. îndeplineşte alte atribuţii prevăzute în actele normative în vigoare.

CAP. 4
Atribuţiile şi funcţionarea organelor de conducere ale caselor de asigurări de sănătate

ART. 26
Atribuţiile consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări de sănătate sunt stabilite prin statutele proprii, adoptate în baza statutului-cadru.
ART. 27
(1) Atribuţiile preşedintelui - director general al casei de asigurări de sănătate sunt stabilite prin statutul-cadru, avându-se în vedere un plan de management pentru asigurarea funcţionării sistemului de asigurări de sănătate la nivel local.
(2) Preşedinţii - directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, în calitate de manageri ai sistemului la nivel local, realizează planul de management urmărind execuţia obiectivelor şi indicatorilor de performanţă cuprinşi în contractele de administrare a sistemului la nivel local.

CAP. 5
Relaţiile CNAS cu casele de asigurări de sănătate

ART. 28
(1) Sistemul de asigurări sociale de sănătate este un sistem naţional unitar, coordonat de CNAS în calitatea sa de administrator al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
(2) Sistemul naţional de asigurări sociale de sănătate este organizat prin casele de asigurări de sănătate care funcţionează în subordinea CNAS, asigurând funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local, în baza unui plan de management realizat de preşedintele - director general al casei de asigurări de sănătate.
ART. 29
(1) În calitate de ordonator principal de credite cu delegaţie, preşedintele CNAS aprobă bugetele proprii de venituri şi cheltuieli ale caselor de asigurări de sănătate, la propunerea conducătorilor acestora, în calitate de ordonatori de credite, în conformitate cu dispoziţiile art. 20, 21 şi 22 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare.
(2) Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se aprobă de Parlament, la propunerea Guvernului, ca anexă la legea bugetului de stat.

CAP. 6
Managementul raporturilor de muncă şi al raporturilor de serviciu

ART. 30
(1) Salariaţii CNAS şi ai caselor de asigurări de sănătate sunt funcţionari publici, conform Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia personalului care efectuează activităţi în cadrul cabinetului demnitarului, de secretariat-administrative, protocol, gospodărire, întreţinere-reparaţii şi de deservire, precum şi alte funcţii care reprezintă personal contractual.
(2) Evaluarea şi promovarea personalului numit în funcţii publice din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate se fac cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru personalul contractual evaluarea şi promovarea se realizează potrivit dispoziţiilor legale aplicabile acestei categorii de angajaţi ai CNAS şi ai caselor de asigurări de sănătate.
ART. 31
(1) Funcţiile de conducere corespunzătoare structurilor interne organizate la nivel de direcţie generală, direcţie, serviciu şi birou din cadrul CNAS, structuri care se află în proces de reorganizare pentru eficientizarea activităţii, se ocupă prin concurs organizat în condiţiile legii. Aceste dispoziţii se aplică corespunzător şi funcţiilor de preşedinte - director general şi celorlalte funcţii de conducere ale caselor de asigurări de sănătate.
(2) Funcţia de preşedinte - director general al casei de asigurări de sănătate, manager al sistemului la nivel local, definită pe baza noilor obiective şi criterii de performanţă ca cerinţe specifice ale postului, se ocupă prin concurs organizat în condiţiile legii, în vederea eficientizării activităţii sistemului la nivel local.
(3) Metodologia privind selecţionarea acestor manageri şi încheierea contractelor de administrare va fi elaborată şi aprobată prin decizie a preşedintelui CNAS, în termen de 15 zile de la data publicării prezentului statut în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CAP. 7
Incompatibilităţi

ART. 32
(1) Membrii Consiliului de administraţie al CNAS şi ai consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări de sănătate, precum şi personalul angajat al acestor instituţii, indiferent de nivel, nu pot deţine funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii, direcţiilor de sănătate publică, unităţilor sanitare, cabinetelor medicale, funcţii alese sau numite în cadrul Colegiului Medicilor din România, colegiilor judeţene ale medicilor, respectiv al municipiului Bucureşti, Colegiului Farmaciştilor din România, colegiilor judeţene ale farmaciştilor, respectiv al municipiului Bucureşti, Colegiului Medicilor Dentişti din România, colegiilor judeţene ale medicilor dentişti, respectiv al municipiului Bucureşti, organizaţiilor centrale şi locale ale Ordinului Asistenţilor Medicali din România sau funcţii în cadrul societăţilor comerciale cu profil de asigurări, farmaceutic ori de aparatură medicală.
(2) Membrii Consiliului de administraţie al CNAS şi ai consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări de sănătate, care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al doilea inclusiv, au un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii consiliului de administraţie nu pot participa la dezbaterile consiliului de administraţie şi nici la adoptarea hotărârilor.
ART. 33
(1) Membrii Consiliului de administraţie al CNAS şi ai consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări de sănătate nu pot fi salariaţi ai acestor instituţii, cu excepţia preşedintelui şi vicepreşedinţilor CNAS şi a preşedinţilor - directori generali ai caselor de asigurări de sănătate.
(2) Preşedintele, vicepreşedinţii şi directorul general ai CNAS, pe perioada mandatului, nu pot exercita nici o altă funcţie sau demnitate publică, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(3) Vicepreşedinţii CNAS, pe perioada mandatului, nu mai pot exercita şi alte atribuţii pentru organizaţiile de la care provin.
ART. 34
Nu pot fi salariaţi ai CNAS şi ai caselor de asigurări de sănătate ori membri în consiliile de administraţie ale acestor instituţii persoanele care sunt administratori şi/sau reprezentanţi legali sau deţin acţiuni ori părţi sociale în cadrul furnizorilor de servicii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate.
ART. 35
Persoanele care prin activitatea desfăşurată au produs CNAS sau caselor de asigurări de sănătate prejudicii constatate şi dovedite potrivit actelor normative în vigoare nu pot fi membri ai Consiliului de administraţie al CNAS, ai consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări de sănătate sau angajaţi ai acestor instituţii şi nu pot intra în relaţii contractuale cu CNAS sau cu casele de asigurări de sănătate.
ART. 36
Persoanele care se află în una dintre incompatibilităţile prevăzute în prezentul capitol vor opta pentru una dintre funcţiile ocupate, în termen de 30 de zile de la crearea stării de incompatibilitate.

CAP. 8
Drepturi salariale

ART. 37
Salariaţii CNAS şi ai caselor de asigurări de sănătate sunt salarizaţi potrivit prevederilor legale în materie aplicabile funcţionarilor publici şi personalului contractual.
ART. 38
(1) CNAS poate angaja, în baza prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările ulterioare, consultanţi de specialitate, în funcţie de necesităţile apărute în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 5, în limita numărului maxim de posturi aprobat în condiţiile legii.
(2) În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi de prezentul statut, membrilor Adunării reprezentanţilor a CNAS li se pot deconta cheltuielile ocazionate de participarea la şedinţele organizate la sediul CNAS, în condiţiile legii.
ART. 39
Salarizarea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor CNAS, precum şi salariul şi celelalte drepturi de personal ale directorului general al CNAS sunt cele prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările ulterioare, şi se modifică în mod corespunzător ori de câte ori intervin reglementări noi în sistemul de stabilire a indemnizaţiilor pentru funcţiile de secretar de stat, subsecretar de stat şi, respectiv, secretar general.
ART. 40
Funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul CNAS şi al caselor de asigurări de sănătate, care au realizat sau au participat direct la obţinerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase, pot beneficia de stimulente acordate din fondul constituit cu această destinaţie, potrivit legii.

CAP. 9
Arbitrajul

ART. 41
CNAS împreună cu Colegiul Medicilor din România şi cu Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România organizează Comisia centrală de arbitraj, care soluţionează litigiile dintre furnizorii de servicii medicale şi casele de asigurări de sănătate.
ART. 42
Sediul Comisiei centrale de arbitraj este în municipiul Bucureşti, Calea Călăraşilor nr. 248, sectorul 3.
ART. 43
(1) Comisia centrală de arbitraj este formată din 4 arbitri, dintre care 2 delegaţi numiţi de CNAS şi câte un delegat numit de Colegiul Medicilor din România şi de Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România.
(2) Preşedintele Comisiei centrale de arbitraj este un arbitru acceptat de părţi.
ART. 44
Arbitrii Comisiei centrale de arbitraj sunt acreditaţi şi înregistraţi de Ministerul Sănătăţii, la solicitarea scrisă a conducerii CNAS, Colegiului Medicilor din România şi Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România.
ART. 45
Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Comisiei centrale de arbitraj se stabilesc prin Regulamentul de activitate al arbitrilor din Comisia centrală de arbitraj, elaborat de CNAS împreună cu Colegiul Medicilor din România şi cu Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România şi avizat de către Ministerul Justiţiei.

CAP. 10
Serviciul medical

ART. 46
(1) În cadrul CNAS funcţionează serviciul medical care este condus de un medic-şef.
(2) La nivelul caselor de asigurări de sănătate funcţionează un serviciu medical, în raport cu numărul asiguraţilor, care este condus de un medic-şef.
ART. 47
Serviciul medical al CNAS are următoarele atribuţii:
1. elaborează împreună cu Colegiul Medicilor din România criteriile privind acordarea serviciilor medicale pentru asiguraţi; aceste criterii se actualizează ori de câte ori este nevoie şi se prevăd în clauzele contractelor de furnizare de servicii;
2. monitorizează din punct de vedere al calităţii serviciilor contractate modul în care acestea se acordă de către toţi furnizorii care intră în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate;
3. participă, din iniţiativă proprie sau la solicitarea altor servicii şi instituţii, la elaborarea sau actualizarea documentelor ce se referă la acordarea serviciilor medicale şi la protejarea asiguraţilor;
4. verifică, în condiţiile legii, modul de prescriere a medicamentelor;
5. verifică şi rezolvă reclamaţiile şi sesizările asiguraţilor referitoare la modul în care au fost asistaţi medical;
6. elaborează materiale şi iniţiază periodic acţiuni prin care este evaluată satisfacţia asiguratului faţă de calitatea serviciilor medicale primite;
7. pe baza datelor şi informaţiilor obţinute din teritoriu analizează şi completează anual evidenţa structurii socio-demografice a asiguraţilor, cererea reală de servicii medicale, potenţialul real al furnizorilor de servicii medicale, gradul de satisfacţie al asiguraţilor;
8. participă, la solicitarea altor servicii sau instituţii, la orice acţiune de control în domeniu;
9. verifică, în condiţiile legii, corectitudinea întocmirii documentelor medicale de către furnizorii de servicii medicale;
10. controlează modul în care serviciile medicale din cadrul caselor de asigurări de sănătate îşi îndeplinesc atribuţiile;
11. îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de actele normative.
ART. 48
Serviciul medical al CNAS urmăreşte interesele asiguraţilor cu privire la calitatea serviciilor acordate de către furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate.

CAP. 11
Relaţiile cu asiguraţii

ART. 49
CNAS şi casele de asigurări de sănătate, prin structurile specifice, acordă consultanţă şi asistenţă gratuită asiguraţilor în ceea ce priveşte sistemul de asigurări sociale de sănătate.
ART. 50
În cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate asiguraţii beneficiază de un pachet de servicii de bază şi au următoarele drepturi:
1. să aleagă medicul de familie, medicul specialist din ambulatoriu, unitatea spitalicească ce le va acorda servicii medicale, precum şi casa de asigurări de sănătate la care se asigură;
2. să fie înscrişi pe lista unui medic de familie pe care îl solicită, în condiţiile legii, suportând cheltuielile de transport dacă opţiunea este pentru un medic din altă localitate;
3. să îşi schimbe medicul de familie ales numai după expirarea a cel puţin 3 luni de la data înscrierii pe listele acestuia;
4. să beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale în mod nediscriminatoriu, în condiţiile legii;
5. să li se efectueze cel puţin un control profilactic în fiecare an, în funcţie de sex şi de grupa de vârstă căreia îi aparţin;
6. să beneficieze de servicii de asistenţă medicală preventivă şi de promovare a sănătăţii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;
7. să beneficieze de servicii medicale în ambulatorii şi în spitale acreditate;
8. să beneficieze de servicii medicale de urgenţă;
9. să beneficieze de unele servicii de asistenţă stomatologică;
10. să beneficieze de tratament fizioterapeutic şi de recuperare;
11. să beneficieze de dispozitive medicale şi de alte materiale specifice;
12. să beneficieze de servicii şi îngrijiri medicale la domiciliu.
ART. 51
Persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat beneficiază de servicii medicale numai în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale stabilit în condiţiile legii.
ART. 52
Fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel puţin o dată pe an, prin casele de asigurări de sănătate, asupra serviciilor de care beneficiază, nivelului de contribuţie şi modalităţii de plată, precum şi asupra drepturilor şi obligaţiilor sale.
ART. 53
În scopul prevenirii îmbolnăvirilor, al depistării precoce a bolii şi al păstrării sănătăţii, asiguraţii vor fi informaţi permanent de către casele de asigurări de sănătate asupra mijloacelor de păstrare a sănătăţii, de reducere şi de evitare a cauzelor de îmbolnăvire şi asupra pericolelor la care se expun în cazul consumului de droguri, alcool şi tutun.
ART. 54
(1) Asiguraţii în vârstă de peste 18 ani au dreptul la un control medical în fiecare an pentru prevenirea bolilor cu consecinţe majore în morbiditate şi mortalitate.
(2) Neefectuarea în mod nejustificat de către asiguraţi a controalelor medicale periodice preventive poate atrage obligaţia de a suporta, după caz, unele costuri ale tratamentului curativ şi de recuperare pentru afecţiunea nedepistată în timp. Prin contractul-cadru se stabilesc situaţiile în care aceste costuri se suportă de asiguraţi, precum şi stimulentele pentru asiguraţii care efectuează controalele medicale periodice preventive.
ART. 55
(1) Asiguraţii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicaţiilor ei, pentru recuperarea sau cel puţin pentru ameliorarea suferinţei, după caz.
(2) Tratamentul medical se aplică de către medici sau asistenţi medicali şi de alt personal sanitar acreditat, la indicaţia şi sub supravegherea medicului.
ART. 56
Asigurarea calităţii pachetului de servicii de bază pentru asiguraţi revine CNAS prin respectarea următoarelor măsuri:
1. acceptarea încheierii de contracte numai cu furnizori de servicii medicale acreditaţi conform legii, precum şi cu medicii, asistenţii medicali şi cu alte categorii de personal acreditat;
2. existenţa unui sistem informaţional corespunzător asigurării unei evidenţe primare privind diagnosticul şi terapia aplicată;
3. respectarea de către furnizorii de servicii medicale a criteriilor de calitate a asistenţei medicale şi stomatologice, elaborate de Colegiul Medicilor din România şi de Ordinul Asistenţilor Medicali din România;
4. utilizarea pentru tratamentul afecţiunilor numai a medicamentelor prevăzute în Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman;
5. utilizarea materialelor sanitare şi a dispozitivelor medicale autorizate, conform legii.
ART. 57
(1) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi cetăţenii statelor cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale de cooperare în domeniul sănătăţii şi ştiinţelor medicale beneficiază de acoperirea serviciilor medicale acordate pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de acordurile, înţelegerile, convenţiile sau protocoalele încheiate între România şi ţara respectivă.
(2) Cetăţenii români aflaţi pe teritoriul acestor state beneficiază, în contrapartidă, de aceleaşi drepturi.
ART. 58
(1) CNAS este obligată să folosească, direct sau prin terţi acreditaţi, orice mijloc de informare în masă pentru reprezentarea, informarea şi susţinerea intereselor asiguraţilor.
(2) În vederea informării trimestriale a asiguraţilor, CNAS va edita şi va publica materiale specifice şi un raport anual de activitate.