Având în vedere rezultatele sondajului dat publicități privind Evaluarea protestului medicilor care efectuează gărzi din perspectiva oportunității obținerii drepturilor solicitate, în care se evidențiază faptul că 6,2% dintre medici au indicat existența presiunilor din partea conducerii spitalelor pentru semnarea CIM-urilor suplimentare;

Luând în considerare tot mai multele semnale date de medici, pe diferitele canale de comunicare publică online, privind existența unor astfel de presiuni în diferite spitale;

Ținând cont că astfel de presiuni intră sub incidența legii penale pe motivul afectării libertății muncii;

Federația „Solidaritatea Sanitară” face un apel public la autoritățile competente ale statului pentru a interveni în vederea stopării acestui fenomen, anchetării cazurilor și pedepsirii vinovaților. Totodată, considerăm că această cercetare trebuie extinsă, in rem, și asupra perioadei anterioare din perspectiva existenței muncii forțate. În acest sens, precizăm că toate documentele prin care Federația „Solidaritatea Sanitară” a sesizat autorităților acest fenomen începând din anul 2013, solicitându-le stoparea lui, sunt publice, putând fi găsite aici:  http://solidaritatea-sanitara.ro/index.php/stiri.

Din informațiile pe care le avem până acum se desprinde un modus operandi ce intră în mod clar în definiția muncii forțate: medicilor le este amenințată situația juridică din cadrul contractului individual de muncă (CIM) de bază (norma de bază) ca formă de a-i obliga să semneze CIM-urile pentru gărzile suplimentare. În condițiile în care astfel de amenințări aduc în discuție cercetarea disciplinară, ce poate avea drept consecință desfacerea contractului individual de muncă, este evident că suntem în situația unei munci forțate (gărzile suplimentare), amenințarea directă sau implicită cu pierderea locului de muncă întrunind elementele juridice ale obligării la munca suplimentară. Este suficient să constatăm, spre exemplu, că punerea în practică a amenințării are ca rezultat anularea dreptului legal al medicului de a-și exercita profesia, pentru a observa efectele juridice destul de grave ale unui asemenea comportament.

Reamintim schița generală a cadrului juridic aplicabil acestei situații:

Semnarea oricărui CIM este guvernată de prevederile alin. 1 al art. 41 din Constituția României:

„Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.”

și de alin.  1 al art. 42 din Constituție („Munca forţată este interzisă.”).

Aceste prevederi sunt transpuse într-o lege organică, Codul Muncii, care le consacră interpretarea în două articole distincte:

„Art. 3. [libertatea muncii] 

(1) Libertatea muncii este garantata prin Constituție. Dreptul la munca nu poate fi îngrădit. 

(2) Orice persoana este libera in alegerea locului de munca si a profesiei, meseriei sau activității pe care urmează sa o presteze.

(3) Nimeni nu poate fi obligat sa muncească sau sa nu muncească într-un anumit loc de munca ori intr-o anumita profesie, oricare ar fi acestea. 

(4) Orice contract de munca încheiat cu nerespectarea dispozițiilor alin. (1)-(3) este nul de drept.

Art. 4. [interzicerea muncii forţate]

(1) Munca forţată este interzisă.

(2) Termenul muncă forţată desemnează orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub ameninţare ori pentru care persoana nu şi-a exprimat consimţământul în mod liber.

(3) Nu constituie muncă forţată munca sau activitatea impusă de autorităţile publice:

a) în temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu;

b) pentru îndeplinirea obligaţiilor civice stabilite prin lege;

c) în baza unei hotărâri judecătoreşti de condamnare, rămasă definitivă, în condiţiile legii;

d) în caz de forţă majoră, respectiv în caz de război, catastrofe sau pericol de catastrofe precum: incendii, inundaţii, cutremure, epidemii sau epizootii violente, invazii de animale sau insecte şi, în general, în toate circumstanţele care pun în pericol viaţa sau condiţiile normale de existenţă ale ansamblului populaţiei ori ale unei părţi a acesteia.”

Mai mult decât atât, legiuitorul apără toate aceste drepturi, legea penală prevăzând sancțiuni pentru cei care supun alte persoane la muncă forțată. Un exemplu al acestei forme active de protecție a acestui drept fundamental poate fi găsit în art. 212 din Codul Penal:

„Supunerea la muncă forţată sau obligatorie: Fapta de a supune o persoană, în alte cazuri decât cele prevăzute de dispoziţiile legale, la prestarea unei munci împotriva voinţei sale sau la o muncă obligatorie se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 3 ani.”

Considerăm că prevederile legale sunt suficient de clare, ele interzicând orice formă de condiționare sau presiune asupra medicilor în vederea semnării (sau nu a) CIM-urilor pentru gărzile suplimentare.

Federația „Solidaritatea Sanitară” asumă respectarea prevederilor legale, respectiv obligația de a nu face presiuni de nici un fel asupra medicilor, membri de sindicat sau nu, pentru a semna sau a nu semna CIM-urile pentru gărzile suplimentare, această decizie aparținând în mod exclusiv medicilor care ar urma să presteze activitatea. Obligația noastră ține de însăși esența demersului făcut până acum: odată câștigată această libertate a medicului de-a alege să muncească sau să nu muncească suplimentar, înțelegem s-o apărăm de orice fel de ingerințe, indiferent din partea cui ar veni ele și indiferent de intențiile declarate sau implicite ale celor care le intenționează. Cu alte cuvinte, considerăm că respectarea acestui drept ne este opozabilă și nouă, limitându-le acțiunile la recomandări, pe care medicii au libertatea să le urmeze sau nu.

Astfel, în condițiile în care libertatea medicilor de a decide ne este opozabilă, cu atât mai mult ea este opozabilă celor care au puterea de decizie și mijloacele de-a exercita presiuni/constrângeri/amenințări, pe scurt, de-a obliga medicii să încheie CIM-urile cu timp parțial pentru gărzile suplimentare.

                                                                                                              Președinte,    

                                                                                                             Rotilă Viorel