Mar 27

Comunicat de presa: Cifrele unui raport al Comisiei UE arata situatia dramatica a personalului din sistemul sanitar romanesc

România este situată în rândul țărilor cu numărul cel mai mic de doctori din UE (2,5 la 1000 de locuitori; fig. 3.1.1), în condițiile în care suntem o importantă țară sursă pentru migrația medicilor.

Deși avem numărul cel mai mic de medici, suntem pe primele locuri în ceea ce privește numărul de pacienți externați la 1000 de locuitori: 217 (fig. 3.6.1). Specialiștii tratează acest număr mare de pacienți în condițiile celui mai mic nivel al cheltuielilor pentru sănătate per capita din întreaga Uniune Europeană (fig. 6.1.1), care înseamnă cele mai puține resurse pentru tratament și îngrijire; situația este identică și în ceea ce privește procentul din PIB alocat Sănătății (fig. 6.2.1).

România are numărul cel mai mare de pacienți externați per medic din întreaga U.E., 86, în condițiile celui mai mic nivel de salarizare și a celui mai mic nivel de finanțareper capita. Cu alte cuvinte, medicii din România muncesc cel mai mult din întreaga U.E. pe cele mai mici salarii. Numărul mediu al zilelor de spitalizare per pacient (7,5) este sub media U.E. (7,8), fapt care indică eficiența activității prestate (fig. 3.7.1).

Nu numai că medicii din România au cel mai mare număr de pacienți din U.E., însă ei trebuie să-i trateze în condițiile în care au cele mai puține resurse. Ilustrativ în acest sens este faptul că România are cel mai mic număr de investigații CT și RMN din întreaga Uniune (fig. 3.4.3 și 3.4.4), ceea ce arată dificultățile pe care le întâmpină medicii în stabilirea diagnosticului.

Cifrele indică adevărata cauză a dramelor din spitalele publice românești, cărora le cad victime, deopotrivă, pacienții și personalul.

Sursă informații: http://ec.europa.eu/health/reports/docs/health_glance_2014_en.pdf

Mar 11

Comunicat de presa: Pentru dezastrul din Sanatate este vinovata conducerea sistemului, nu soferul de ambulanta

Constatăm cu tristețe un val de uimire a opiniei publice în fața unor episoade, de genul ambulanței din Spitalul Județean Brașov, care scot la iveală sărăcia spitalelor publice din România, în timp ce demonstrarea reduceri continue a procentelor din bugetul Sănătății nu pare să intereseze pe nimeni. Cu alte cuvinte, constăm o nemulțumire considerabilă față de efecte, combinată cu indiferență fără de cauze.

Reacțiile pentru susținerea finanțării spitalelor publice trebuie să înlocuiască mirarea publică în fața sărăciei în care acestea se zbat. Așa cum arătam într-un comunicat anterior, în ultimii 15 ani finanțarea spitalelor publice a scăzut de la 61,9% din bugetul Sănătății la 33,9% (în condițiile menținerii aceluiași număr de pacienți), aceasta fiind principala cauză a dezastrului din spitale. Creșterea finanțării spitalului la nivelul de 60% din bugetul Sănătății constituie una din soluțiile necesare pentru remedierea situației.

Totodată, atragem atenția asupra faptului că spitalele publice sunt dirijate către desființare în mod intenționat, pentru ca locul lor să fie luate de spitalele private. Prezentăm în anexă evoluția numărului de unități sanitare publice în ultimii 25 de ani, comparativ cu numărul de unități sanitare private, care relevă o situație de fapt deosebit de îngrijorătoare: privatizarea treptată a „serviciilor profitabile” din Sănătate.

Biroul de presă