Concluziile studiului : Calitatea vieţii profesionale a salariaţilor din sistemul sanitar şi tendinţa de migraţie pentru muncă[1]

(Studiul poate fi descarcat de aici)

Studiul şi-a propus o evaluare a aprecierii actuale pe care o dă personalul medical calităţii vieţii sale profesionale avându-se în vedere şi analiza comparativă cu datele obţinute în anul 2006 într-un studiu similar. Analiza comparativă a permis evidenţierea dinamicii tendinţelor de migrare pentru muncă a personalului sanitar ţinând cont şi de oportunităţile create de aderarea României la U.E.

Analiza datelor a condus în special la următoarele concluzii:

v     În ansamblu, nu s-au produs schimbări majore faţă de anul anterior în ceea ce priveşte situaţia  profesională a salariaţilor din sectorul sanitar, după cum o relevă rezultatele.

v     Angajaţii apreciază negativ starea sistemului sanitar. Astfel:

o       Procentul celor care se declară nemulţumiţi de rezultatele reformei sanitare (45,35%) este mare în raport cu rezultatele reformei comunicate în mod constant de autorităţi. Dacă luăm în considerare şi procentul celor care sunt doar în parte mulţumiţi de rezultatele reformei (51,7%) putem considera că în marea lor majoritate salariaţii nu împărtăşesc punctul de vedere al guvernanţilor în ceea ce priveşte succesul reformei.

o       Doar 36% dintre repondenţi consideră că situaţia sistemului sanitar este mai bună sau devine normală, faţă de acum 5 ani, deci apreciază în mod pozitiv, chiar dacă indirect, rezultatele reformei, în timp ce 64% dintre repondenţi consideră că starea sistemului sanitar este neschimbată sau s-a înrăutăţit.

o       Cca. 40% dintre repondenţi consideră că actualele condiţii de muncă nu le permit sau le permit în mică măsură să acorde îngrijiri medicale de calitate.

o       Răspunsurile relevă că insuficienţa fondurilor şi proasta administrare a celor existente sunt considerate drept cauze majore ale problemelor sistemului sanitar  de către 52% dintre repondenţi. De remarcat că 19% dintre repondenţi consideră amestecul politic în gestionarea sistemului drept cauza majoră a problemelor ce afectează sistemul sanitar.

v     Se constată o insuficientă motivare a personalului. Astfel:

o       Salariaţii nu se simt apreciaţi în mod adecvat în activitatea ce o desfăşoară, fapt care se leagă în mod strâns de slaba motivare a muncii, respectiv cu cât aprecierea de care se bucura salariatii este mai scazuta cu atât aceştia se simt mai puţin motivaţi.

o       Procentul mare al repondenţilor care consideră că nu pot influenţa deciziile în activitatea lor sugerează lipsa constituirii unor echipe de lucru în cadrul cărora fiecare membru să fie ascultat şi interesat de o bună desfăşurare a activităţii.

o       Se poate constata o semnificativă demotivare a repondenţilor, cca. 50% neconsiderându-se motivaţi în profesia ce o desfăşoară; raportat la anul 2006 se poate constata o puternică scădere a procentului celor ce se consideră motivaţi

o       Se poate observa strânsa legatura dintre insufucienţa câştigurilor şi lipsa motivaţiei profesionale, aproape cca. 50% dintre repondenţi indicând această situaţie. Acelaşi lucru este indicat şi de corelarea motivaţiei cu mulţumirea faţă de creşterile salariale anunţate, procentul situându-se tot aproape de 50%.

v     Doar 53,85% dintre repondenţi consideră că le sunt respectate drepturile pe care le au în calitate de salariaţi;

v     Se evidenţiază un dezinteres constant pentru reforma sanitară. Astfel, foarte puţini dintre repondenţi declară că cunosc pachetul de legi privind reforma în domeniul sănătăţii (Legea 95/2006), ceea ce poate fi datorat şi deficienţelor în informarea salariaţilor privind aceste prevederi; în acelaşi timp procentul de 6% (agregat) al celor care cunosc „pachetul legislativ privind reforma în domeniul sănătăţii”  indică interesul scăzut al salariaţilor faţă de aspectul legislativ al reformei sanitare.

v     Tendinţa de a pleca la muncă în străinătate a personalului sanitar se menţine la cote alarmante. Astfel :

o       64,89% dintre repondenţi declară că sunt tentaţi de perspectiva angajării în străinătate în vederea unui salariu mai atractiv;

o       85,6% dintre cei intervievaţi declară că au colegi plecaţi la muncă în străinătate.

o       Pentru cca. 61% dintre repondenţi integrarea României în UE reprezintă şi o oportunitatea pentru a găsi locuri de muncă mai bine plătite în alte state membre.

v     Principalul motiv al migraţiei personalului sanitar îl constituie salariile prea mici. Astfel, peste 36% dintre cei intervievaţi consideră că un salariu situat între 500 şi 800 de Euro iar determina în mod sigur să nu ia în calcul posibilitatea de a pleca la muncă în străinătate, iar peste 46% consideră că un salariu de peste 800 de Euro iar determina să ia aceiaşi decizie. Toate acestea indică faptul că nivelul aşteptărilor salariale este mult mai ridicat faţă de cel existent la ora actuală, dar situat totuşi mai jos decât nivelul mediu al salariilor din domeniul sanitar în statele UE.

Studiul a fost prezentat la întrunirea Consiliului pe probleme de sănătate a EUROFEDOP ce a avut loc în data de 15.06.2007, fiind luat în considerare la fundamentarea deciziilor care s-au luat cu această ocazie. Prin intermediul EUROFEDOP concluziile studiului vor fi prezentate parlamentarilor UE în luna septembrie 2007 în cadrul unei întruniri organizate pe probleme de sănătate şi migraţie, precum şi Comisiei de specialitate a Parlamentului UE.

Preşedinte,

Viorel ROTILĂ

[1] Studiul a fost realizat în perioada aprilie-mai 2007 de Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Catedra de Filosofie-Sociologie în colaborare cu Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România.