Imprimare

Având în vedere declaraţiile Preşedintelui României, Traian Băsescu, privind funcţio...

Având în vedere declaraţiile Preşedintelui României, Traian Băsescu, privind funcţionarea sistemului de sănătate considerăm că acestea sunt doar în parte valabile, ele neatingând adevăratele probleme ale sistemului.

Considerăm nepotrivită şi intervenţia reprezentantului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea Legii spitalelor sub motivul că datorită acestei legi câteva spitale cheltuie cea mai mare parte din banii din asigurări. Acest lucru nu ar trebui să se întâmple în condiţiile în care sistemul de plată pentru servicii medicale şi pe caz rezolvat din partea CNAS ar funcţiona corect, spitalele avute în vedere de către reprezentantul CNAS trebuind să încaseze, conform prevederilor legale, doar banii pentru serviciile prestate. Prin aceste declaraţii asistăm de fapt iar la cunoscuta manevră, inventată de PSD, de a indica diferite persoane sau categorii sociale drept vinovaţi pentru actuala situaţie din sănătate, deturnând atenţia publicului de la adevăratele probleme ale sitemului sanitar.

Depăşirea bugetelor alocate de către managerii spitalelor, invocată de Preşedintele României, nu poate fi imputată în totalitate acestora. Deşi nu negăm deficienţele de management, inclusiv risipirea unei părţi din banii alocaţi (realizată în bună măsură de managerii numiţi pe criterii politice), considerăm că depăşirea bugetelor alocate are drept principală cauza faptul că acestea sunt insuficiente pentru asigurarea funcţionării spitalelor, uneori ele fiind insuficiente şi pentru plata salariilor.

Considerăm că situaţia dezastruasă a sistemului sanitar este datorată în principal următoarelor cauze:

  • Subfinanţarea cronică a sistemului sanitar determinată de :
    • Creşterea continuă a cheltuielile pentru sănătate în special datorită necesităţii introducerii noilor aparaturi de investigaţie şi tratament, medicamentelor de ultimă generaţie, noilor metode de tratament;
    • Insuficienta alocare a resurselor în condiţiile în care:
    • prea puţini cetăţeni plătesc pentru tratamentul tuturor;
    • parte din banii strânşi pentru sănătate sunt deturnaţi în mod sistematic pentru a acoperi alte „găuri bugetare” („găuri” provocate în guvernarea anterioară de cheltuielile sociale cu iz electoral iar în actuala guvernare de cota unică de impozitare ce profită unui număr restrâns de cetăţeni, în dauna restului);
    • de la bugetul statului sunt alocaţi prea puţini bani pentru sănătate.
  • Politizarea sistemului sanitar, toate funcţiile de conducere, mergând până la directorii de spitale şi chiar mai jos, fiind ocupate pe criterii politice şi nu pe criteri de competenţă.
  • Managementul deficitar al sistemului în condiţiile în care nu există încă un grup de profesionişti în domeniu care să fie lăsaţi să gestioneze resursele existente.

Pentru a rezolva măcar în parte probleme existente în sistem (ele neputând fi rezolvate în totalitate în actuala conjunctură economică) considerăm necesrare următoarele măsuri:

  • Din punct de vedere finaciar:
    • Scoaterea bugetului CNAS din bugetul consolidat al statului şi transformarea acestuia în buget autonom, sub controlul Parlamentului;
    • Introducerea asigurărilor private de sănătate şi sprijinirea acestora prin măsuri fiscale adecvate;
    • Creşterea procentului alocat sănătăţii din bugetul statului.
  • Din punct de vedere structural:
    • Modificarea legii spitalelor în sensul creşterii participării societăţii civile, prin reprezentanţi, la consiliile de administraţie şi descentralizării administrării spitalelor.
    • Constituirea unui corp de profesionişti în administrarea spitalelor şi numirea în funcţii de conducere pe criterii de competenţă şi nu pe criterii politice
    • Modificarea Legii asigurărilor de sănătate în sensul:
      • Stabilirii stricte a celor care au obligaţia de a contribui la plata asigurărilor de sănătate pentru a beneficia de servicii;
      • Stabilirii pachetului de servicii care poate fi acordat din banii ce se adună şi la care au dreptul asiguraţii, pachet ce trebui să devină obligatoriu de acordat fiecărui asigurat (şi numai asiguraţilor);
      • Cheltuielile cu pacienţii neasiguraţi, care sunt trataţi ca urgenţe, trebuie suportate din fonduri de la bugetul statului şi nu din banii asiguraţilor;
      • Asigurărarea decontării serviciilor medicale la preţul de cost al acestora şi nu în funcţie de nişte calcule ce depind de bugetul (insuficient) alocat CNAS;
    • Implementarea fondurilor private de asigurări de sănătate şi sprijinirea funcţionării acestora.

Considerăm că este momentul în care trebuie să se renunţe la un război al declaraţiilor din partea reprezentanţilor instituţiilor statului pentru a trece la promovarea unui program coerent de reformă a sistemului sanitar, axat în principal pe o mai bună finanţare a acestuia. Factorii politici trebuie să-şi asume public faptul că sănătatea costă pentru a elimina din conştiinţa publică sloganul comunist: „sănătatea este gratuită”.

 

Prim-Vicepreşedinte,

Viorel ROTILĂ

lauff lautf laurf