Reprezentantii Federatiei „Solidaritatea Sanitara” participa astazi la consultarile pe tema proiectului noii legi a sanatatii
Încercând să constituie un exemplu de bună practică și să instituie tradiția prezentării unor puncte de vedere ample și argumentate, care să fie totodată o analiză pertinentă a situației existente, în cadrul consultărilor de astăzi, 07.03.2012, ce se vor desfășura la Ministerul Sănătății, începând cu ora 15.00 (după ce au fost amânate în din data de 03.03.2012), delegații Federației „Solidaritatea Sanitară” din România vor prezenta poziția organizației într-un material amplu, rezultat al dezbaterilor desfășurate în mod public (în cadrul organismelor abilitate ale federației) în ultimele două luni, care poate constituie un bun punct de orientare pentru comisia de elaborare a proiectului noii legi.
Pornind de la constatarea faptului că principala problemă a sistemului sanitar o constituie deficitul financiar, adică lipsa fondurilor necesare pentru a trata în mod onorabil cetățenii, materialul abordează în primul rând soluțiile de finanțare a sistemului, în special prin îmbunătățirea finanțării sistemului de asigurări sociale de sănătate dar și prin creșterea ponderii asigurărilor private de sănătate în finanțarea sistemului. Astfel, propunerile se concentrează pe creșterea gradului de colectare a contribuțiilor la fondul asigurărilor sociale de sănătate, analizarea necesității creșterii cuantumului contribuțiilor, finanțarea din alte fonduri a scutirilor de la plata contribuției, soluții de atragere a unor resurse suplimentare. De asemenea, propunerile sunt orientate pe tema principiilor de organizare a sistemului de asigurări sociale de sănătate, militând în special pentru menținerea principiilor contributivității, solidarității și obligativității, reașezate însă pe baze mai echitabile astfel încât să se ajungă la eliminarea unora din inechitățile existente în acest sistem. Remedierea unora din problemele sistemului de asigurări sociale de sănătate, inclusiv cele legate de administrarea acestuia și de intervenția nefastă a politicului în funcționarea lui, este și ea tratată.
Un punct important al propunerilor îl constituie necesitatea și condițiile stabilirii pachetului de bază de servicii medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, și a pericolelor pe care le aduce cu sine acesta în lipsa unei finanțări corespunzătoare a sistemului public. Din punctul nostru de vedere, pachetul de bază constituie piatra unghiulară a unui sistem mixt de asigurări de sănătate, public și privat, el creând posibilitatea introducerii asigurărilor complementare de sănătate, adică completarea sistemului public, de asigurări sociale de sănătate, cu cel privat. Totodată, considerăm necesară menținerea și redefinirea pachetului minim de servicii medicale, acesta reprezentând acele îngrijiri de care poate beneficia orice cetățean, indiferent dacă este sau nu asigurat.
În ceea ce privește spitalele suntem pentru creșterea gradului de autonomie a spitalelor publice (inclusiv față de politic) prin scoaterea lor din regimul bugetar, în condițiile în care ele sunt finanțate pe baza serviciilor medicale prestate, introducerea unui management performant, inclusiv prin intermediul managementului privat, finanțarea spitalelor la costurile de piață ale medicamentelor, materialelor sanitare și forței de muncă, necesitatea ca spitalele să devină exclusiv furnizori de servicii medicale. Ne exprimăm acordul cu privatizarea unora din spitale însă cu câteva condiții esențiale: conservarea unei linii de spitale publice, cu rol strategic (ex. spitalele județene, unele spitale de mono-specialitate), privatizarea să se facă predominant non-profit, la procesul de privatizare putând participa și angajații, privatizarea să se facă cu respectarea atât a intereselor pacienților (distribuție regională, admisibilitate etc.) cât și al salariaților (grila de salarizare să aibă caracter minim, respectarea normativelor de personal etc.), diminuarea riscurilor privatizărilor falimentare.
Din punctul nostru de vedere proiectul noii legi a sănătății trebuie să conțină un capitol distinct privitor la salariații din sistemul sanitar, aici propunerile noastre concentrându-se în special pe următoarele puncte: scoaterea salariaților unităților sanitare care au contract cu Casele de asigurări din categoria bugetarilor și salarizarea personalului în funcție de competență, performanță și la nivele comparabile pe piața muncii din UE; privatizarea unora din unitățile sanitare trebuie să aibă ca efect salarizare în funcție de competență și la nivelul muncii prestate; în unitățile sanitare privatizate grila de salarizare a personalului din sectorul public trebuie să aibă caracter de salariu minim pe profesii, grade și trepte corespunzătoare. sistemul de salarizare atât în mediul public cât și în cel privat trebuie să fie așezat pe criterii de performanță și caracterizat de echitate atât între diferitele categorii de salariați din sistem cât și raportat la nivelul de salarizare din alte sisteme. Considerăm că dezbaterea pe tema unei noi legi a sănătății constituie cea mai bună ocazie pentru a aborda și reglementa problemele salariaților din sistemul sanitar, inclusiv cele legate de salarizarea pe baze echitabile.
Nu în ultimul rând figurează propunerile legate de reglementarea dialogului social în sănătate, la toate palierele sistemului, inclusiv regional și la nivel de spitale, de implementarea unui cadru de dialog depinzând o mare parte din buna funcționare a sistemului sanitar
Studiul conține și alte propuneri privitoare la medicina primară și organismele profesionale. Pentru a putea fi lecturat in extenso îl atașăm prezentului comunicat.
Președinte,
Rotilă Viorel
Comunicat de presa: Aderarea la Pactul Fiscal înseamna un alt atac la adresa statului social
Pactul Fiscal este coerent cu statul minimal, adică cu dezinteresul statului față de starea de bine a cetățenilor. Odată aderată la Pactul Fiscal orice întoarcere a României la o perspectivă socială este imposibilă, deoarece fiecare guvern va fi ținut să respecte aderarea; altfel spus, România va deveni neo-liberală chiar dacă cetățenii ei vor dori să aleagă un alt sistem social-politic. Mai trist chiar, statul va deveni neo-liberal chiar dacă prin alin. 3 al art. 1 din Constituție România este proclamat stat social; ceea ce înseamnă o modificare de facto a Constituției.
Putem imagina câteva din efectele aderării la Pact pornind de la zonele considerate cele mai deficitare ale bugetului: scăderea pensiilor (bugetul asigurărilor sociale este deficitar), reducerea capacității de asigurare a sănătății populației (bugetul asigurărilor sociale de sănătate este și el deficitar, doar că deficitele sunt făcute pe spinarea cetățenilor și ale salariaților), reducerea investițiilor (nu și a celor în borduri sau alte minuni care aduc un beneficiu social minim și unul maxim pentru „băieții deștepți”). Avem posibilitatea anticipării efectelor statului minimal uitându-ne la ceea ce se întâmplă în sistemul sanitar: când ai prea puțini bani pentru sănătate populației (suplimentar, când și din aceștia mai cheltui pentru diferite interese de grup) ajungi să-ți pui cetățenii pacienți să-și cumpere mai toate cele necesare pentru tratament: medicamente, materiale sanitare și ceva plată pentru cei care te tratează. Altfel spus, trăim deja o imagine a statului minimal și a efectelor aderării la Pactul Fiscal.
Nivelul economiei depinde de starea de dezvoltare a națiunii; aceasta din urmă poate să fie legată cel puțin uneori de curajul de-a asuma deficite financiare având ca miză dezvoltarea. Unul din efectele Pactului fiscal îl va constitui limitarea capacității de investire în dezvoltare; adică consfințirea prin lege a înapoierii României comparativ cu țările din Occidentul U.E. La un anumit nivel de dezvoltare economică poți lua în discuție „regula de aur” a Pactului, adică limitarea deficitului structural la 0,5% din PIB . Nu însă și atunci când vrei să crești nivelul de dezvoltare al țării.
De ce împrumuturile făcute de firme sunt bune și cele ale statului nu? Pentru că statul ajunge să concureze firmele pe anumite domenii în loc să fie dependente de ele. Deoarece cheltuielile pentru interesul tuturor cetățenilor sau al celor care nu se pot ajuta singuri sunt mai puțin importate.
Raționalizarea cheltuielilor statului, adică limitarea cheltuirii banului public pe „pomeni electorale” și, mai ales, pe daruri regești făcute băieților deștepți nu se face prin limitarea deficitului bugetar, ci prin eliminarea corupției. Nu putem pedepsi o întreagă națiune pentru incompetența și hoția unei bune părți din cei care o conduc! E ca și cum am băga toată populația în pușcărie pentru a îndrepta pe cei câțiva certați cu legea. Reducere cheltuielilor publice nu va avea ca efect o reducere a banilor furați, ci mai curând scăderea banilor cheltuiți în interes public. Mai mult chiar, ponderea cheltuielilor sociale din totalul deficitelor anilor anteriori este destul de mică raportat la cheltuielile „cu destinații speciale” și la amploarea fraudelor fiscale.
Sunt doar câteva din motivele pentru care spunem NU! aderării României la Pactul Fiscal.
Președinte,
Rotilă Viorel
Mai multe articole...
- Comunicate de Presa: Actiuni strategice ale federatiei la nivel European
- Comunicat de presa: Eliminarea deficitului cronic de personal din sistemul sanitar romanesc trebuie sa constituie unul din obiectivele noii legi
- Comunicat de presa: Noua lege a sanatatii va trebui sa se bucure de consensul tuturor partidelor politice pentru a putea fi implementata
- Comunicat de presa: Este necesara cresterea contributiilor pentru sanatate la 7%
- Punctul oficial de pornire al dezbaterii pe legea sănătății este greșit
- Dezbaterea legii sănătății trebuie să fie mai transparentă
- Soluţia pentru reclădirea încrederii în democrație: societatea civilă să fie reprezentată în Parlament
- Revenirea dr. Arafat la Ministerul Sănătății constituie doar primul pas dintr-o lungă serie de măsuri necesare
- Distrugerea mecanismelor de dialog social naște anarhie
- Legea a căzut, problemele rămân; dezbaterea trebuie să continue