Distrugerea mecanismelor de dialog social naște anarhie
Distrugerea mecanismelor de dialog social naște anarhie
Considerăm că actualele proteste spontane ale cetățenilor sunt în bună măsură consecința desființării mecanismelor de dialog social de către actuala putere. Lipsa mecanismelor de dialog social a blocat căile instituționale de dezbatere dintre societatea civilă și putere, făcând ca nemulțumirile cetățenilor să nu-și mai găsească forme de expresie, motiv pentru care a luat naștere acest amestec de manifestație pentru susținerea unei persoane, protest față de proiectul de lege a sănătății, față de situația socială și anarhie.
Discreditarea sistematică a organizațiilor sindicale și patronale în mod intenționat de către actuala putere a distrus sentimentul de reprezentare a cetățenilor, aceștia riscând acum rezolvarea pe cont propriu a problemelor care-i apasă. Speranța oamenilor politici de a rămâne singurii reprezentanți ai societății se izbește astfel de realitatea cruntă a protestelor spontane ale cetățenilor.
Ceea ce s-a considerat a fi înfrângerea sindicatelor se dovedește a fi de fapt ruperea legăturilor dintre cetățeni și clasa politică, sindicatele fiind cel mai important canal de comunicare a nemulțumirilor cetățenilor.
Avertismentele organizațiilor sindicale și chemările la manifestații de protest cu ocazia legii unice de salarizare, a legii dialogului social și a modificărilor la Codul muncii s-au izbit la acel moment de un grad de indiferență din partea salariaților, aceștia fiind atunci prinși în mrejele societății de consum. Acum, după ce suferințele anticipate de sindicate și-au făcut simțite efectele, cetățenii încep fie să protesteze spontan în stradă fie să simpatizeze cu cei aflați în stradă.
Asumarea răspunderii pe diferite legi semnifică dispoziția Guvernului de a plăti dacă greșește; s-ar părea că se apropie momentul plății pentru o atitudine ce se apropie de abuzul de putere. Este posibilă o mișcare gen Occupy wall street, orientată însă împotriva unei puteri care și-a asumat rolul de reprezentat al instituțiilor financiare, forțând mai mult decât era cazul apărarea intereselor economice în dauna celor sociale. Această orientare către consultarea altor instituții (financiare, de asigurări etc.) decât cele de dialog social a fost evidentă cu ocazia începerii dezbaterilor pe proiectul legii sănătății.
Din toate aceste motive considerăm că una din măsurile de a detensiona situația actuală o constituie deblocarea mecanismelor de dialog social și rezolvarea principalelor problemelor sociale ale națiunii.
Primul gest de normalizare a dialogului social trebuie să-l constituie dezbaterea proiectelor de modificare a legii sănătății cu federațiile sindicale și patronale din sănătate, pornind de la propunerile tuturor părților. Suplimentar, este necesară redeschiderea dialogului dintre Guvern și confederațiile sindicale și patronale pe temele sociale arzătoare.
Președinte,
Rotilă Viorel
