Aug 19

Concluziile studiului Calitatea vieții profesionale a personalului din sistemul sanitar

Concluziile studiului

Calitatea vieții profesionale a personalului din sistemul sanitar

Introducere

Studiul reprezintă o analiză intermediară a datelor obținute în cadrul unei cercetări calitative ce se desfășoară în cadrul Centrului de Cercetare Socială „Solidaritatea” pe parcursul a doi ani, pentru perioada decembrie 2009 - august 2010, în Regiunea Sud-Est, pe tema Calitatea vieții profesionale și tendința de migrație a personalului din sistemul sanitar. Activitățile de cercetare au fost desfășurate până în acest moment pe durata a 9 luni de către cadre didactice și studenți ai Universității „Dunărea de Jos” Galați, pe un eșantion de 250 de salariați din regiune. Metoda principală de cercetare o constituie focus-grupul, prezentul studiu fiind rezultatul a 32 de cercetări focus-grup desfășurate de-a lungul a peste 50 de ore de discuții cu salariați din sectorul sanitar organizați pe grupe de discuții, în medie câte 8 subiecți pentru fiecare ședință. În același timp, cercetarea focus-grup a fost suplimentată cu aplicarea chestionarelor și desfășurarea unor interviuri.

Ținând cont de modalitatea de proiectare a cercetării și de activitatea efectivă desfășurată în teren datele au fost analizate în două studii intermediare, primul fiind deja dat publicității cu titlul Tendința de migrare a personalului din sistemul sanitar, cel de-al doilea fiind studiul de față.

Studiul face parte dintr-un program mai amplu de cercetare pe tema migrației personalului medical desfășurat în ultimii 4 ani de Federația „Solidaritatea Sanitară” din România în cadrul Centrului de Cercetare Socială „Solidaritatea”, acesta fiind al şaselea studiu din categoria celor de amploare națională sau regională.

Această cercetare este parte a proiectului Formare profesională continuă pentru personalul medical – Creșterea calității serviciilor din sistemul sanitar prin instruirea și formarea profesională a personalului medical, managerilor și celorlalte categorii de personal din sistem, din Regiunea Sud-Est, proiect cofinanțat de Fondul Social European prin intermediul Programului Operațional Sectorial Dezvoltare Resurse Umane.

Concluzii

Pentru o mai mare acurateţe, sintetizăm concluziile pe tipuri de probleme, aşa cum au reieşit acestea din cadrul cercetărilor; menţionăm că ne-am concentrat în special pe aspectele problematice ale sistemului. În acelaşi timp, recurgem şi la redarea unor răspunsuri obţinute în cadrul cercetării în încercarea de a reda o parte din atmosfera existentă.

Menţionăm de asemenea că nu am insistat asupra problemelor extrem de cunoscute, devenite între timp loc comun în discuţiile despre salariaţii din sănătate, în special asupra nemulţumirilor faţă de nivelul de salarizare care au înregistrat cote semnificative şi în cadrul acestei cercetări. De asemenea, nu am reluat concluziile prezentate în studiul Tendinţa de migraţie a personalului din sectorul sanitar.

Deficitul de personal

În proporţie de cca. 70% (ponderat) subiecţii au indicat existenţa unui deficit de personal. Astfel, la întrebarea privitoare la existenţa deficitului de personal în secțiile în care lucrează 60,4% dintre repondenţi au indicat lipsă de personal sau personal insuficient, iar la întrebarea privitoare la cauzele deficitului de personal 75,6% dintre cei intervievați indică diferite cauze ale acestui deficit cum ar fi: bugetul insuficient al unității (40%), plecarea personalului pentru locuri de muncă mai bine plătite (13,6%), salariilor mici (9,6%) și condițiilor grele de muncă (4,4%), considerând implicit că există deficit de personal.

Deficitul de personal apare pe fondul plecării personalului din sistemul sanitar (în special la muncă în străinătate) dublat de blocarea angajării altor salariaţi în locul celor plecaţi. Astfel, 46% dintre repondenți au indicat faptul că, după ce unii dintre colegi renunță la locul de muncă, postul este blocat; 68,8% dintre salariați au arătat faptul că plecarea colegilor are drept consecință sporirea sarcinilor de serviciu. În 25,2% dintre cazuri repondenții au indicat că plecarea colegilor are drept consecință pentru cei rămași prelungirea programului de lucru. Reţinem câteva răspunsuri ilustrative pentru ceea ce se întâmplă:

„Stii ce se intampla, este o lipsa foarte mare de personal, noi la maternitate lucram in jumatate decat ar trebui, sa fii un super om ca sa poti avea grija si de gravide si de cele operate, sa bagi si date in calculator si daca se intampla ceva nu te crede nimeni!”

„…munca ce era impartita la 10 persoane înainte acum o impartim la 5”.

„…într-o secție de chirurgie trebuie să răspunzi de 10 pacienți ca asistentă și tu ai 30, sau noaptea 50.”

„Mai nou se scot paturile din saloane ca sa fie un numar mai mic de asistenti; scot paturile ca sa para mai putine, dar bolnavii stau 2 in pat si da e legal ca e la numar de paturi.”

„Cand eram pe cardio era foarte greu…o singura asistenta fara infirmiera, trebuia sa te imparţii la 3 saloane. Aveam tratament din 3 in 3 ore. Cand stiam ca am tura de noapte mi se ridica pulsul la 120 cand intram pe poarta spitalului.”

Situația este de natură a indica faptul că plecarea salariaților și blocarea posturilor celor plecați, este urmată de o înrăutățire a situației pentru cei rămași, în special prin sporirea sarcinilor de serviciu și a prelungirii timpului de lucru, fără o creștere corelativă a veniturilor. Nu se poate considera că plecarea colegilor conduce la întărirea sentimentului de siguranță a locului de muncă pentru cei rămași, chiar dacă plecarea are drept consecință un deficit de personal.

În acelaşi timp, deficitul de personal afectează şi pacienţii, în special prin scăderea capacităţii unităţii de acordare a serviciilor necesare. Astfel, 56% dintre repondenți au arătat că apare diminuarea capacității de rezolvare a sarcinilor de serviciu determinată de plecarea colegilor şi doar 22,4% au indicat că plecarea colegilor nu conduce la diminuarea capacității de rezolvare a sarcinilor de serviciu. În ceea ce priveşte gradul de afectare se poate constata că 24,4% dintre cei intervievați au indicat faptul că plecarea colegilor conduce la diminuarea capacității de rezolvare a cerințelor la locul de muncă mult sau foarte mult, iar 31,6% au indicat că diminuarea este puțină sau mai puțină.

Condițiile de muncă și programul de lucru

Pe ansamblu percepţia salariaţiilor despre condiţiile de muncă este una negativă, 77,6% dintre cei intervievaţi indicând existenţa condiţiilor de muncă periculoase sau foarte periculoase (25,6% foarte periculoase, iar 52% ca periculoase). Gradul de pericol este dat în special de:

a) Absenţa echipamentului individual de muncă şi a celui de protecţie. În acest sens 57,6% dintre repondenți declară că sunt nevoiți să-și cumpere echipamentul individual de muncă; în acelaşi timp 18% dintre ei declară că nu au echipament individual de protecție iar 49,2% consideră că acesta este insuficient. Reţinem câteva răspunsuri:

„Nu primim nimic la angajare, decat un halat. Primim o jumatate de kilogram de spirt si un pachet de vata pe o luna de zile pentru ingrijirea a 30 de bolnavi pe o perioada de 7 zile.”

„La noi în spital nu este nimic de la mănuși, seringi, le dăm listuța să-și cumpere. Nu mai spun de protecția noastră, care nu există, noi ne cumpărăm mănuși, halate...”

b) Riscul ridicat de îmbolnăvire: 81,6% dintre salariați consideră riscul de îmbolnăvire profesională la locul de muncă drept ridicat și foarte ridicat, principalele boli pe care riscă să le contracteze personalul fiind hepatita, TBC și HIV.

Percepţia negativă poate fi constată şi în legătură cu alte aspecte ale locului de muncă:

- Faptul că sunt nevoiţi să lucreze peste programul normal de lucru (fără a fi plătiţi): 18% dintre repondenți au indicat faptul că lucrează foarte des peste programul de lucru, iar 58,4% câteodată.

- Plata orelor pentru timpul de lucru desfășurat în zilele libere și sărbătorile legale, pentru care salariații au indicat următoarele forme de recompensă: 40,4% sunt plătiți suplimentar, 18% sunt recompensați prin zile libere plătite, 11,6% nu sunt recompensați iar 8% sunt plătiți normal.

- Turele de noapte şi gărzile: 26,4% dintre repondenți consideră că efectuarea turelor de noapte le afectează capacitatea de muncă într-o mare măsură; 38,8% consideră că turele de noapte le afectează starea de sănătate într-o mare măsură. De remarcat că doar 20,8% dintre subiecți au indicat că nu efectuează ture de noapte. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că personalul medical este preponderent feminin, și din această cauză atribuțiilor de la locul de muncă li se adaugă cele legate de obligaţiile de familie.

Relaţiile cu pacienţii şi aparţinătorii

- Conflictele cu pacienţii: 32,4% dintre repondenți indică faptul că au avut rar și foarte rar conflicte cu pacienții în timp ce 51,6% declară că nu au avut niciodată conflicte cu pacienții; doar 2,4% dintre cei intervievați au declarat dese conflicte cu pacienții. În cea mai mare parte conflictele apar pe fondul lipsurilor materiale, în momentul în care salariaţii sunt determinaţi să trimită pacienţii să cumpere ceea ce lipseşte pentru a-i putea trata.

„Au impresia că noi avem seringi ascunse dar nu vrem să le dăm şi de aceea îi trimitem la farmacie.”

În acelaşi timp, faptul că sunt nevoiţi să trimită pacienţii sau însoţitorii acestora să-şi cumpere materiale sanitare şi medicamente constituie şi o puternică sursă de stress pentru salariaţi, contribuind la deteriorarea condiţiilor de muncă:

„…. in momentul in care iti vine un pacient si nici nu l-ai dus bine in salon si il intrebi daca a venit cineva cu el ca sa ii dai listuta sa se duca singur la farmacie sa-si cumpere ce ii trebuie. Este degradant atat pentru noi cat si pentru pacienti.”

„Care materiale? Pacientul îşi cumpără tot. În momentul în care te internezi îţi dă o listă destul de mare în care scrie de la siringi, ace, fire de sutura, tot.”

„Nu avem materiale. Noi nu avem mănuşi şi fire de sutura, echipamente de protecţie.”

„Este strigător la cer să nu ai nici măcar seringi și penicilină, atâta timp cât ai datorii la medicamente.”

Salariaţii din serviciile de urgenţă au deseori probleme cu pacienţii în stare de ebrietate sau alte tipuri de alterări ale stării normale:

„Sunt pacienţi veniţi în stare de ebrietate care ameniţă…s-au întălnit şi cazuri de bătăi. Sincer, fiecare dintre noi am mai primit un pumn din când în când sau am făcut câte o vânătăie.”

Şi calitatea serviciilor (cauzată atât de lipsurile materiale cât şi de comportamentul personalului) intervine în declanşarea unor stări conflictuale:

„Nu sunt mulţumiţi de serviciile noastre şi devin agresivi. Ne reprosează că plătesc asigurare şi pentru noi, că luăm banii de la ei şi nu sunt mulţumiţi de servicii.”

- Conflictele cu aparţinătorii: 6,4% dintre repondenţi au indicat dese conflicte cu aparținătorii pacienților:

„Uneori am avut conflicte cu aparţinătorii. Un aparţinător al unui copil să creadă că i s-a făcut injecţia prea repede sau că nu a intrat suficient de repede la medic. Se intâmplă, la gardă, la urgenţe.”

Factori care provoacă instatisfacție față de condițiile de muncă, în funcție de frecvența răspunsurilor la mai multe întrebări specifice pentru cel mai des, des şi destul de des (analiza luând astfel în considerare și posibilitatea ca același repondent să indice mai multe motive de insatisfacție):

Condițiile grele de muncă – 40%
Lucrul în timpul sărbătorilor legale – 33,6%
Lipsa timpului pentru familie și persoana proprie – 32,8%
Epuizarea la locul de muncă – 30%

Reţinem câteva răspunsuri la întrebarea: Sunteţi mulţumit de actualul loc de muncă?

„Este foarte greu la momentul actual să poti să spui că in sistemul sanitar ești mulțumit, din punctul meu de vedere singura motivație, mulțumire este aceea de a îngriji un om bolnav că in rest motivație salarială nu există iar condițiile în care lucrezi nu sunt prea bune. La noi cel puțin de la seringă și până la antibiotice nu există.”

„Nu, pentru ca nu avem dotarile tehnico-materiale necesare.Eu lucrez intr-o sectie, la radiologie, unde daca as avea aparatura calitatea muncii mele ar fi mai ridicata.Trebuie sa ma adaptez la un stil rudimentar care in afara este exclus. Nu putem lucra cu aparatura.”

În aceste condiţii considerăm că situația este de natură a sugera necesitatea reevaluării condițiilor de lucru și programului de muncă a personalului sanitar dacă se doreşte o creştere a calităţii serviciilor medicale.

Unul dintre cele mai importante motive ale repondenţilor îl constituie modul şi nivelul de finanţare a sistemului sanitar. Astfel, 90,4% dintre participanții la studiu sunt nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de finanțarea sistemului sanitar, percepând-o drept cea mai importantă problemă a sistemului sanitar.

În ceea ce privește motivele de mulţumire față de locul de muncă repondenții au indicat în special următoarele situații: 32,8% realizarea profesională, 24,4% siguranța la locul de muncă, 9,6% venitul decent, 4,4% poziția socială.

„Pacientul acela s-a intors dupa vreo 2 ani cu un buchet de flori şi a zis: ,,Trăiesc!,, ,iar pentru mine a fost o chestie, aş mai trai 10 ani pentru aşa ceva. Asta e satisfacţia noastra, singura cred.”

De remarcat că nu au fost înregistrate doar nemulţumiri, fiind şi subiecţi care au indicat diferite motive de satisfacţie faţă de serviciul lor şi de sistem în ansamblul său.

Dat fiind nivelul scăzut al veniturilor, mai ales în condiţiile reducerii veniturilor, salariaţii au indicat faptul că sunt interesaţi în desfăşurarea unor activităţi suplimentare pentru a câştiga mai mult. În acest sens 12,8% dintre subiecți au indicat că obțin venituri suplimentare dintr-o activitate efectuată în timpul liber, care ține de profesie, iar 14,4% dintr-o activitate ce nu ține de profesie.

Confirmând ipotezele noastre iniţiale, repondenţii au indicat un grad ridicat de preocupare faţă de propria pregătire profesională, aceasta desfăşurându-se în timpul lor liber. Astfel, 44,4% dintre repondenți au indicat că își folosesc des și foarte des timpul liber pentru activități ce implică propria pregătire profesională în timp ce 40,8% doar rar.

Studiul poate fi descărcat integral de pe adresele:

http://formare-profesionala.eu

http://www.solidaritatea-sanitara.ro/

http://formare-profesionala.solidaritatea-sanitara.ro/

Aug 13

Dacă salariații din sănătate sunt bugetari, atunci și clientela politică ar trebui să primească mai puțin cu 25%

Comunicat de presă:

Dacă salariații din sănătate sunt bugetari, atunci și clientela politică ar trebui să primească mai puțin cu 25%

Având în vedere reducerea în fapt a salariilor cu peste 25% și situațiile concrete ivite în care există salariați cu venituri nete sub 600 RON, ba chiar sub 500 RON, la care se adaugă și cazurile în care, datorită creditelor contractate, unii din salariați pleacă acasă fără niciun ban, Comitetul Director al Federației „Solidaritatea Sanitară” din România a decis declanșarea proceselor ce vizează declararea reducerii salariilor pentru angajații din sectorul sanitar ca ilegală, și returnarea sumelor datorate.

Principalul temei al acțiunii îl constituie faptul că reducerea salariilor pentru salariații din spitalele publice care au contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate este ilegală deoarece aceste spitale nu sunt bugetare. Aceste spitale primesc bani de la casele de asigurări pentru calitatea și cantitatea serviciilor prestate și nu o anumită sumă de la buget pentru funcționare cum se întâmplă în cazul altor sectoare.

Prinderea banilor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în bugetul statului a fost făcută în mod abuziv, la începutul funcționării acestui fond de asigurări sociale de sănătate, pentru ca statul să poată deturna sumele de care avea nevoie din acest fond pentru alte destinații, această situație ilegală fiind menținută de toate guvernele care s-au succedat în ultimii 10 ani la putere.

Dacă se consideră că unitățile publice care au contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate sunt bugetare, se ajunge la o situație de discriminare în condițiile în care salariaților din unitățile private care au contracte cu Casa nu le-a fost redus salariul.

În această situație, pentru a asigura o aplicare echitabilă a legii, Guvernul ar trebui să oblige la reducerea salariilor cu 25% pentru salariații tuturor firmelor care au contract cu statul, inclusiv reducerea veniturilor clientelei politice care se îmbogățește din astfel de contracte.

Președinte,

Rotilă Viorel