Aug 12

Concluziile studiului Tendinta de migrare a personalului din sanatate

Concluziile studiului

Tendința de migrare a personalului medical

Introducere

Studiul reprezintă o analiză intermediară a datelor obținute în cadrul unei cercetări calitative ce se desfășoară de Federația „Solidaritatea Sanitară” din România în cadrul Centrului de Cercetare Socială „Solidaritatea” pe parcursul a doi ani, în Regiunea Sud-Est, pe tema Calitatea vieții profesionale și tendința de migrație a personalului din sistemul sanitar. Activitățile de cercetare au fost desfășurate până în acest moment pe durata a 9 luni de către cadre didactice și studenți ai Universității „Dunărea de Jos” Galați pe un eșantion de 250 de salariați din regiune. Metoda principală de cercetare o constituie focus-grupul, prezentul studiu fiind rezultatul a 32 de cercetări focus-grup desfășurate de-a lungul a peste 50 de ore de discuții cu salariați din sectorul sanitar organizați pe grupe de discuții, în medie cîte 8 subiecți pentru fiecare ședință. Principalul avantaj al acestei metode de cercetare îl reprezintă faptul că ea permite culegerea unor date calitative, fiind considerată regina anlizelor de acest tip. Pe această cale am putut ajunge la „elementele de finețe” ce intervin în procesul migrației personalului medical, în încercarea de a descoperi atât cauzele cât și efecte ale acestui fenomen. În același timp cercetarea focus-grup a fost suplimentată cu aplicarea chestionarelor și desfășurarea unor interviuri.

Studiul face parte dintr-un program mai amplu de cercetare pe tema migrației personalului medical desfășurat în ultimii 4 ani de Federația „Solidaritatea Sanitară” din România în cadrul Centrului de Cercetare Socială „Solidaritatea”, acesta fiind al cincilea studiu din categoria celor de amploare națională sau regională.

Această cercetare este parte a proiectului Formare profesională continuă pentru personalul medical – Creșterea calității serviciilor din sistemul sanitar prin instruirea și formarea profesională a personalului medical, managerilor și celorlalte categorii de personal din sistem, din Regiunea Sud-Est, proiect cofinanțat de Fondul Social European prin intermediul Programului Operațional Sectorial Dezvoltare Resurse Umane.

Concluzii

Având în vedere studiile similare desfășurate în Occident și studiile noastre anterioare am considerat că modelul principal de analiză a migrației personalului medical trebuie structurat pe două tipuri de factori:

- factorii de tip push, adică factorii care îi împing, determină, pe salariații din sistemul sanitar românesc să plece la muncă în străinătate

- factorii de tip pull – reprezentați de factorii ce acționează din țările de destinație, atrăgând persoanlul să migreze în acele țări.

Un procent de cca. 30% dintre subiecți nu intenționează să plece la muncă în străinătate. Ceea ce înseamnă în același timp că cca. 70% dintre salariați iau în considerare posibilitatea de a migra pentru muncă. Însă chiar și în cazul celor care intenționează să plece 36,8% (din total) au diferite impedimente legate de familie.

Per ansambul, putem considera că cca. 30% dintre salariați intenționează să plece la muncă în străinătate, făcând deja demersuri în acest sens sau urmând să le facă. Chiar dacă asta nu înseamnă că toți cei 30% vor pleca efectiv la muncă în străinătate, putând surveni diferite motive care să anuleze această intenție, procentul poate fi considerat îngrijorător, putând afecta sistemul în ansamblul său. În acest sens este relevant faptul că 67,2% dintre repondenți resimt o scădere a calității serviciilor medicale datorită migrației.

În același timp, faptul că zona nehotărâților este formată de cca. 40% dintre salariați arată o dependență a amplorii acestui fenomen în special de condițiile oferite în țară, deoarece condițiile oferite sunt aceleași, deci factorii de tip pull acționează constant.

Sintetizând, nu toți cei care intenționează să plece o vor face efectiv dar, în același timp, vor fi și situații în care vor lua decizia de a pleca dintre cei care pot fi încadrați în categoria nehotărâților.

Analiza factorilor care stau la baza migrație personalului din sistem indică un relativ echilibru între atracția exercitată de țările de destinație și determinarea salariaților să plece de condițiile din țară.

Astfel, 30,4% dintre repondenți sunt atrași de salariile mai mari din Occident. În cazul acestei categorii putem vorbi atât de stabilirea unui anumit standard de viață, anumitor idealuri, mulate pe nivelul de câștiguri existente în Occident. Decizia finală de a pleca depinde în mare măsură de eliminarea sau atenuarea motivelor care împiedică migrație iar cea de a rămâne de o eventuală creștere a salariilor până la un nivel acceptabil. Acest factor acționează în mod constant și își va păstra efectul atât timp cât vor exista diferențele foarte mari între salarii. Putem considera că pentru această categorie de salariați nu au efect măsurile politice pe terme scurt, intenția de a pleca rămânând relativ constantă.

În același timp, 34,8% dintre respondenți resimt presiunea exercitată de condițiile din țară care îi determină să ia în considerare posibilitatea plecării, principalii factori fiind nemulțumirea față de starea materială actuală (17,6%), nevoile legate de întreținerea familiei (10,8%) și nevoia achitării datoriilor (6,4%). În cazul acestei categorii decizia privind migrația depinde într-o foarte mare măsură de măsurile politice și administrative pe termen scurt care pot interveni în a crește numărul celor care pleacă. Având în vedere faptul că decizia reducerii salariilor cu 25% a determinat, în intervalul dintre adoptarea ei și exercitarea efectelor, o creștere considerabilă a intențiilor și demersurilor salariaților din sistemul sanitar de a migra, este de așteptat ca producerea efectelor, respectiv scăderea efectivă a salariilor începând cu luna august, să conducă la o creștere și mai mare a intenției de plecare și a plecărilor efective.

Stresul la locul de muncă legat de lispurile materiale din sistem și de relațiile tensionate cu pacienții ivite în special pe fondul acestor lipsuri perturbă în mod semnificativ activitatea sistemului sanitar și poate interveni în determinarea salariaților să ia decizia de a pleca la muncă în străinătate.

În cadrul modelului push-pull se remarcă o accentuare atât a factorilor de timp pull, printr-o prezență mult mai activă a firmelor de recrutare a personalului medical, cât și o creștere forte mare a presiunii execitate de factorii push în special prin reducerea salariilor la care se adaugă creșterea riscului de disponibilizare, creșterea inflației și, pe ansamblu, scăderea nivelului de trai. Intervin suplimentar pe zona factorilor push și reformele realizate în ultimele luni, în special descentralizarea sistemului sanitar, care atrage confruntarea cu alte mentalități, și modificarea normativelor de personal.

Studiul poate fi descărcat integral de pe adresele:

http://formare-profesionala.eu

http://www.solidaritatea-sanitara.ro/descarcari/15-studii.html

http://formare-profesionala.solidaritatea-sanitara.ro/

Aug 10

Propuneri Normativ TESA II

Conform celor stabilite în cadrul negocierilor, în data de 09.08.2010 am transmis Ministerului Sănătății propunerile la a doua variantă de Normativ pentru personalul TESA. Documentele (un document pdf. care reprezintă studiul situației create de Normativ și propunerile înaintate și un document excel. în care este desfășurată analiza unităților selectate în eșantion, cu funcțiile corespunzătoare metodei științifice de calcul propuse) pot fi găsite pe site-ul federației.

Deși constatăm o îmbunătățire a normării personalului TESA față de varianta inițială, Ministerul Sănătății acceptând parte din observațiile și propunerile noastre, considerăm că lucrurile nu au fost încă rezolvate în mod mulțumitor, rămânând destule probleme în special la unitățile sanitare mari.

În documentul transmis Ministerului Sănătății ca și în cadrul negocierilor purtate pe această temă am arătat pricipalele deficiențe ale actualei forme de normare, respectiv faptul că nu stabilește o dependență directă a numărului de salariați TESA de activitatea ce trebuie desfășurată în funcție de tipul unității și că nu respectă principiul normării muncii. De asemenea, am indicat câteva din situațiile inechitabile pe care le generează aplicarea acestei forme de normare, chiar și în această a doua variantă îmbunătățită.

În consecință, am înaintat Ministerului Sănătății două propuneri alternative care ar presupune fie adoptarea unei noi forme de normare, făcută pe principii științifice (prezentată sub formă de studiu și cu aplicații practice) fie îmbunătățirea formei existente. Având în vedere problemele existente vom face toate demersurile pe care le avem la dispoziție pentru îmbunătățirea situației.

În același timp, considerăm că varianta științifică de calcul a normativului avansată ca propunere în cadrul acestor dezbateri constituie un bun început pentru o strategie adecvată în vederea normării și salarizării atât a personalului TESA cât și a celorlalte categorii de personal din sistem care ne preocupă în egală măsură.

Sperăm ca forma finală a Normativului de personal să nu constituie un impuls suplimentar dat salariaților din spitale pentru a părăsi țara, așa cum se întâmplă la oara actuală cu reducerea salariilor.

Președinte,

Rotilă Viorel