Scăderea salariilor reale ale bugetarilor cu peste 30% poate avea efecte dramatice

Prin scăderea cu 25% a salariilor și creșterea TVA la 24% salariații din sectorul bugetar sunt mai săraci cu peste 30%, ajungând cei care suportă povara crizei în cea mai mare msăruă. Astfel, la cei 25% rezultați din scăderea salariilor se adaugă efectele creșterii TVA asupra puterii lor de cumpărare și reducerea corespunzătoare la sistemul de pensii, cea ce înseamnă o reducere a beneficiilor viitoare. În felul acesta salariații din sectorul bugetar ajung să fie loviți crunt de clasa politică în contextul crizei economice. Şi nu doar salariații bugetari sunt mai săraci cu 30%, ci și familiile acestora.

Considerăm că este momentul unei echități sociale realizate prin introducerea cotei progresive de impozitare și reducerea economiei negre, mare parte aflată sub protecția politicului. În condițiile nevoii de echitate socială este momentul controlului modului de dobândire a averilor cel puțin pentru a limita acțiunile viitoare de același tip.

Opțiunea statului de a apela la reducerea consumului bugetarilor pentru a limita efectele crizei după ce anterior a încurajat consumul și împrumuturile pentru consum, lasă fără mijloace de supraviețuire o mare parte din salariații bugetari.

Estimăm că strategiile de apărare împotriva acestor măsuri pe care salariații vor fi nevoiți să le adopte vor avea efecte dramatice. Astfel, în sectorul sanitar vom asista, spre exemplu, la o creștere fără precedent a migrației personalului medical, o creștere a înclinației pentru plățile informale din partea celor care rămân sau o scădere a calității serviciilor medicale prestate, orientarea către un al doilea loc de muncă, s.a.

Lipsa echității sociale, pe fundalul acestei crize economice accentuată de ineficiența politicienilor români, va conduce la adâncirea fracturii sociale și, implicit, la afectarea democrației prin lipsa încrederii în capacitățile sistemului democratic de a rezolva în mod echitabil problemele cetățenilor.

Atacul la mecanismele de dialog social desfășurat în actualele condiții reprezintă un atac la democrație și, implicit, la statul de drept. Acesta este un motiv mai plauzibil de întrunire a CSAT decât riscurile pe care le prezintă presa pentru siguranța statului.