Sep 24

Comunicat de presa: Revendicari privind munca decenta in Sanatate

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România anunță înaintarea listei proprii de revendicări către Ministerul Sănătății și Guvernul României.

În situația în care solicitările organizație nu vor fi satisfăcute pe calea dialogului, Federația „Solidaritatea Sanitară” din România va declanșa programul de proteste la începutul lunii octombrie.

Revendicările înaintate sunt următoarele:

1. Creșterea finanțării sistemului sanitar - în special pe zona unităților sanitare - cu cel puțin 40% în termen de 1 an de zile. Este evident că doar prin intermediul acestei măsuri se pot asigura serviciile medicale la standarde adecvate fără ca pacienții să suporte costuri suplimentare și pot fi crescute semnificativ salariile angajaților din Sănătate. Unul din efectele cele mai vizibile ale subfinanțării îl reprezintă situația unităților sanitare care sunt incapabile să asigure toate condițiile necesare pentru furnizarea serviciilor medicale și să acorde toate drepturile salariale tuturor angajaților (la nivelul actual de salarizare).

2. Creșterea semnificativă a salariilor tuturor angajaților din sistemul sanitar și introducerea salarizării suplimentare în funcție de performanță. Solicităm promovarea de urgență a unei legi de salarizare specifică sistemului sanitar (construită pentru început pe aplicarea unitară a coeficienților de ierarhizare prevăzuți în Legea 284/2010), dublată deintroducerea salarizării suplimentare în funcție de performanță (însoțită de un sistem obiectiv de evaluare a activității - în forma propusă de noi). Cumularea măsurilor propuse în prezentul document va trebui să conducă la o creștere medie a salariilor cu cel puțin 40% în termen maxim de un an de zile, prima tranșă de creștere (de 20%) urmând a fi aplicată până la sfârșitul anului curent.

3. Eliminarea discriminărilor salariale din Sănătate, atât în ceea ce privește salariul de bază cât și în privința sporurilor acordate (și a modalității de calcul a lor),acestea prejudiciind grav o mare parte din angajați. Discriminările salariale determină o stare de nemulțumire crescândă în rândul salariaților, perturbând grav buna desfășurare a activității și contribuind din plin la creșterea numărului celor care aleg să muncească în străinătate. Este vorba de un fenomen de o amploarea nemaiîntâlnită, care nu poate fi nici pe departe atenuat cu creșteri salariale nesemnificative, promise într-un viitor îndepărtat.

4. Îmbunătățirea semnificativă a calității vieții profesionale a lucrătorilor din Sănătate cu măsuri adiționale creșterii salariilor, în special prin intermediul crearea unor condiții decente de muncă și asigurarea materialelor și aparaturii necesare bunei desfășurări a activității. Una din direcțiile de acțiune obligatorii o reprezintă, de asemenea, eliminarea de urgență a deficitului de personal, care a condus la o încărcare enormă cu sarcini de serviciu a angajaților existenți, determinând o gravă uzură fizică și psihică a acestora. O altă direcție de acțiune o constituie considerarea gărzilor efectuate de medici ca fiind timp de lucru, dublată de salarizarea și măsurile corespunzătoare. De asemenea, se impune modificarea normativului pentru personalul TESA, personalul auxiliar și muncitori, în forma propusă de noi.

5. Echivalarea asistentelor medicale cu studii postliceale. Considerăm că orice program de pregătire în acest sens (revalorizare sau completarea studiilor), indiferent de tipul diplomei cu care va fi finalizat, trebuie să aibă ca finalitate aplicarea principiului „La muncă egală, salariu egal!”. De asemenea, solicităm ca toate programele de pregătire în acest sens să fie finanțate prin intermediul proiectelor pe fonduri structurale.

6. Eliminarea multiplelor tipuri de formare a asistentelor medicale prin introducerea unei singure forme de pregătire: studiile universitare. Este de notorietate situația unora din asistentele medicale care au ajuns să facă până la 10 ani de pregătire profesională (liceu, postliceală, colegiu și facultate) datorită incoerenței legislative creată cu sprijinul Ministerului Sănătății și intereselor de afaceri pe tema formării inițiale a asistentelor medicale.

7. Modificarea de urgență a prevederilor legale privind malpraxisul și introducerea sistemului de despăgubire a pacienților pentru prejudicii, în forma propusă de noi.

8. Creșterea calității și siguranței serviciilor medicale prin intermediul unei strategii a Ministerului Sănătății, centrată cel puțin pe următoarele dimensiuni: definirea clară a standardelor de calitate, obligativitatea respectării protocoalelor terapeutice și a raportării la ghidurile de practică. Este de notorietate faptul că România nu este aliniată la strategia europeană în domeniu, această deficiență majoră reflectându-se în mod negativ atât asupra pacienților cât și asupra angajaților din Sănătate.

9. Depolitizarea managementului unităților sanitare publice și crearea corpului managerilor profesioniști.

10. Deblocarea și depolitizarea dialogului social la nivelul Ministerului Sănătății și a unităților din subordine sau aflate sub coordonarea sa. La ora actuală dialogul social din sănătate are deficiențe severe, având un caracter formal. Cele mai importante deficiențe: actele normative aparținând Ministerului ocolesc dialogul social, se practică dialogul social preferențial (doar cu organizațiile afiliate politic cu partidele aflate la putere) și cu organisme fără vocație legală (organismele profesionale).

11. Sistarea de urgență a afacerilor făcute pe seama salariaților din sistemul sanitar, în special pe zona formării continue (obligatorii) a acestora. Formarea continuă ce vizează atingerea unor obiective strategice trebuie să se facă prin următoarele surse de finanțare: organismele profesionale, proiectele pe fonduri structurale și finanțarea de către angajator. De asemenea, solicităm ca acreditarea furnizorilor de formare în domeniu să se facă de către Ministerul Sănătății, pe baze concurențiale, contribuind astfel la creșterea calității formării și la eliminarea monopolurilor în domeniu.

12. Pregătirea strategiei în domeniul Sănătății pentru următoarea perioada de programe cu consultarea efectivă a partenerilor sociali, incluzând ca domeniu prioritar de intervenție resursa umană, în forma pe care am înaintat-o deja.

Materialele de fundamentare a fiecăreia dintre solicitări au fost înaintate Ministerului Sănătății, prin adrese oficiale, în ultimele 6 luni.

Relații suplimentare la tel. 0737028094 (purtător de cuvânt Predica Gabriel).

Ataşamente:
Adrese_MS_MM_Revendicari.pdf	[ ]	9643 Kb

Iul 29

Ce inseamna cresterea contributiilor la sanatate? (dincolo de abordarile ideologice si manipulatorii)

- Înseamnă una din măsurile necesare pentru creșterea finanțării sistemului, alături de transferarea pachetului de servicii sociale către stat, creșterea bazei de contribuție (în prezent, pentru sănătatea a cca. 20 milioane de cetățeni, contribuie doar cca. 6,9 milioane de români) și creșterea contribuției asigurărilor private la finanțarea sistemului (în special prin asigurările complementare).

- Înseamnă șansa de a salva mii de pacienți ce mor anual datorită lipsei resurselor necesare, în condițiile în care există metode de a-i trata, dar sistemul nu are banii necesari pentru a o face. Pentru a înțelege amploarea acestei drame trebuie să pornim de la a gândi că fiecare dintre noi putem fi în această situație. Ne înduioșăm în fața unor cazuri prezentate pe micile ecrane în toată gravitatea lor, înțelegând uneori să contribuim pentru a ajuta la salvarea lor, însă nu ne conving miile de astfel de situații care se petrec zilnic în spitalele din România.

- Înseamnă modalitatea de abordare onestă a problemei, recunoscând că în forma actuală sistemul sanitar nu poate asigura serviciile medicale necesare populației. Adică renunțarea la sloganul „sănătatea este gratuită”, în spatele căruia a fost camuflat dezastrul sistemului.

- Înseamnă un efort mic pentru cetățeanul contribuitor (creșterea cu 0,65% a nivelului contribuției pentru contribuția totală de 12% și cu 1,65% pentru o contribuție totală de 14%) și un beneficiu mare pentru pacienți și imens pentru cetățenii salvați de la moarte tocmai ca urmare a acestei măsuri. Reducerea veniturilor este chiar mai mică decât aceste procente în condițiile în care sumele plătite suplimentar se scad din totalul sumei impozitate); altfel spus, creșterea contribuției se face în parte prin reducerea impozitului pe venit.

- Înseamnă împărțirea egală a responsabilității pentru sănătatea cetățenilor între angajați, angajatori, stat și toți cei care realizează venituri.

- Înseamnă posibilitatea de a introduce mecanisme de protecție socială, prin finanțarea cotei cuvenite de contribuție de la bugetul de stat sau din alte surse în cazul în celor pentru care aceste contribuții riscă să reprezinte o reducere periculoasă a veniturilor.

- Înseamnă curajul de-a asuma necesitatea unei rupturi cu practicile semi- și neoficiale la care este supus cetățeanul în momentul în care ajunge pacient (cumpărarea medicamentelor, a materialelor, asigurarea unor venituri suplimentare pentru personal) și de-a crea un sistem sanitar onest, în cadrul căruia drepturile teoretice ale pacientului au un direct corespondent în practică.

- Înseamnă reducerea semnificativă a contribuțiilor directe și a celor informale pe care cetățeanul ajunge să le facă atunci când ajunge pacient. Adică, pacienții pot să-și concentreze toate eforturile pentru îngrijirea propriei sănătăți.

- Înseamnă aplicarea etică a principiului solidarității sociale, prin diferența dintre sumele cu care contribuie cetățenii cu venituri mai mari față de cei cu venituri mici. În felul acesta, în momentul în care un cetățean ajunge pacient beneficiază atât de contribuția sa, cât și de cea a angajatorului său, precum și de faptul că alți cetățeni au contribuit cu sume mai mari decât el.

- Înseamnă renunțarea la iluzia că astfel salariații câștigă mai mult, toate câștigurile ce rezultă din cei 0,65% - 1,65% fiind repede pierdute pe cheltuielile private pentru sănătate, reprezentate de sumele mult mai mari pe care trebuie să le plătească în momentul în care ei sau membrii lor de familie ajung pacienți.

- Înseamnă șansa de a spori gradul de încredere a cetățenilor în sistem și, prin asta, în posibilitatea statului român de a-i asigura o viață demnă, în condițiile în care sănătatea este una din dimensiunile esențiale ale cetățeanului într-un stat.

- Înseamnă introducerea în pachetul de bază de servicii medicale a cât mai multe din serviciile medicale esențiale populației, ce pot fi acordate în mod real; adică, posibilitatea de-a crea un sistem social de sănătate, în cadrul căruia cea mai mare parte a cetățenilor să aibă acces la servicii de sănătate de care pot beneficiar în mod real, fără a fi nevoiți să plătească atunci când sunt pacienți.

- Înseamnă responsabilitatea noastră, ca cetățeni, de-a asuma crearea unui sistem de asigurări sociale de sănătate autonom, care să nu mai fie victimă a diferitelor interese politice sau sociale pentru care se cheltuiesc o parte din bani, imun la schimbările politice, finanțat într-un mod adecvat. Altfel spus, dorința de-a face din sistemul de asigurări sociale de sănătate un bastion al statului social, un loc în care diferențele de venituri dispar, fiind înlocuite de abordări echitabile și de posibilitatea concretă de-a acorda serviciile medicale esențiale necesare în mod egal și în funcție de gravitatea bolilor.

- Înseamnă o șansă în plus pentru pacienți de-a fi tratați de profesioniști din ce în ce mai buni, în condițiile în care finanțarea corespunzătoare a sistemului însemnă în mod simultan posibilitatea de-a salariza lucrătorii la un nivel mai adecvat. Creșterea finanțării sistemului sanitar va avea totodată ca efect reducerea semnificativă a migrației doctorilor și asistentelor.

- Înseamnă dotări mai bune pentru spitalele publice, adică creșterea calității serviciilor medicale de care beneficiază pacienții și condiții mai bune de lucru pentru salariații din sănătate.

- Înseamnă aplicarea la scară națională a principiului responsabilității sociale, românii asumând astfel responsabilitatea pentru starea de sănătate a lor și a copiilor.

Biroul de presă