Iun 24

Comunicat de presa: Medicii si asistentii medicali din Romania au inceput deja sa demisioneze

fssr-ccdss-h

Comunicat de presă

Medicii și asistenții medicali din România au început deja să demisioneze

Demisiile medicilor și ale asistenților medicali au început deja de câțiva ani, putând fi constatate în numărul tot mai mare al celor care părăsesc România pentru căutarea unui trai mai bun. Dacă ele vor fi urmate de „demisiile” pacienților români nu putem decât să constatăm faptul că este vorba de demisii din calitatea de cetățean al acestui stat.

Migrația afectează în mod iremediabil capacitatea sistemului de a acorda servicii medicale de calitate.

Intenția clară de migrație, urmată de demersuri în acest sens, se menține de cca. 7 ani între 12 și 14% din totalul salariaților din sănătate. Cca. 40% dintre salariații din sănătate iau în considerare posibilitatea plecării în alte state.

Plecarea colegilor are drept principale efecte asupra celor rămași sporirea sarcinilor de serviciu și prelungirea programului de lucru, accentuate de blocarea angajărilor în sistemul sanitar, fără ca acestea să fie dublate de creșterea proporțională a veniturilor.

Cca. 84% din salariați reclamă deficit de personal la locul de muncă. Peste 56% dintre salariați indică un nivel mare și foarte mare de stress la locul de muncă. Riscul de îmbolnăviri profesionale se situează pe primele locuri între factorii care afectează calitatea vieții profesionale, fiind indicat de peste 60% dintre respondenți. Cca. 82% dintre salariați sunt nemulțumiți față de salariul pe care-l au; 30% din ei indică un nivel foarte mare al insatisfacției. Grija față de pacienți ocupă primul loc în opțiunile salariaților.

studiumuntenia Acestea sunt doar câteva informații pe care le oferă Studiul privind nevoile specifice de consiliere si orientare profesionala ale salariatilor din sanatate, care poate fi accesat aici.

Studiul relevă totodată câteva din principalele probleme ale formării continue, în principal faptul că menținerea competențelor și mai buna pregătire a personalului se face în mod aproape exclusiv pe cheltuiala salariaților, accentuând astfel impactul negativ asupra veniturilor.

Concluziile studiului indică liniile directoare pentru o strategie în domeniu, abordând responsabilitățile tuturor factorilor de decizie în acest sens.

În opinia noastră singura posibilitate de remediere urgentă a situației atât în ceea ce privește situația salariaților cât și cea a pacienților poate fi deschisă doar de o reformă a sistemului de finanțare a sănătății, care să aibă drept rezultat o creștere semnificativă a resurselor financiare alocate unităților sanitare. În acest sens, creșterea salariilor în sistemul sanitar depinde de câțiva pași esențiali de reformă a sistemului:

Creșterea încasărilor la bugetul asigurărilor sociale de sănătate (planul de măsuri în acest sens a fost transmis către Ministerul Sănătății prin mai multe documente programatice);
Asumarea cheltuielilor sociale de sănătate (aferente pacienților care beneficiază de scutiri) de către stat, la nivelul de cost al acestora și nu prin intermediul unei asigurări plătită la nivelul minim al cotizației, așa cum se practică în acest moment;
Stabilirea pachetului de bază de servicii medicale luând în considerare costurile de piață ale acestora - ca nivelul de servicii medical ce poate fi asigurat în mod real populației în baza resurselor colectate;
Introducerea asigurărilor complementare, în condițiile unui nivel de deductibilitate cât mai ridicat.

Președinte,

Viorel ROTILĂ

Iun 22

Comunicat de presa: Romania nu risca sa piarda doar medicii si asistentii, ci si pacientii

fssr-ccdss-h

Comunicat de presa:

România nu riscă să piardă doar medicii și asistenții, ci și pacienții

Medici care pleacă pentru salarii mai mari; asistenți care părăsesc țara pentru condiții de lucru mai bune; pacienți care vor pleca pentru un tratament mai bun în alte țări, tratamentul fiindu-le plătit de statul român; deteriorarea inevitabilă a capacității de tratament din România. Este un șir de evenimente la care riscăm să asistăm din luna octombrie a acestui an, odată cu intrarea în vigoare a Directivei U.E. nr. 24/2011.

În ceea ce privește personalul din sănătate nu mai este vorba doar de un scenariu, ci de o realitate ce capătă aspecte tot mai îngrijorătoare. Chiar și în ceea ce privește pacienții migrația a început, înregistrând deja cote alarmante în vestul țării. Spre exemplu, mii de români se tratează în spitalele din Szeged, Gyula si Debrecen, preferând să plătească din buzunar costul unor servicii medicale de calitate. În condițiile în care directiva obligă statul român să le ramburseze bani de tratament procesul va capătă o amploare nemaiîntâlnită, lipsind nenumărate spitale de potențiali pacienți și golind visteria Casei Naționale de Asigurări Sociale de Sănătate. Ceea ce ar putea chiar să ne profite, riscă de fapt să se transforme într-un coșmar.

Acesta riscă să fie efectul Directivei U.E. nr. 24/2011 care va fi aplicabilă din octombrie anul acesta, dacă România nu reușește să aplice un plan coerent de reformă pe zona sistemului de finanțare a sănătății și pe cea a calității serviciilor medicale. A aloca 50 sau 500 milioane de euro suplimentar pentru salarizare nu rezolvă încă problema de fond, fiind necesară o reformă care să reașeze însuși sistemul de finanțare a sănătății. Nu este vorba doar de creșterea nivelului de salarizare, acesta fiind doar unul din mulții pași ce trebuie făcuți pentru reașezarea sistemului sanitar, toți având ca obiectiv creșterea calității serviciilor medicale.

Implementarea acestei directive, care trebuia să se apropie acum de finalizare, presupune ași evitarea tuturor acestor situații, fapt care nu s-a întâmplat. Riscăm să rămânem doar cu aderarea la U.E., ratând integrarea. Asta înseamnă o țară de mâna a treia inclusiv din punct de vedere medical, căzând la statutul de furnizori de personal și pacienți ai altor state ale uniunii. Măsurile pompieristice nu vor putea compensa deficitele structurale ce caracterizează sistemul sanitar, fiind necesare ample măsuri de reformă.

Directiva 24/2011 pune o presiune deosebită pe statul român în special în următoarele direcții:

Decontarea serviciilor medicale pentru românii care se tratează în străinătate;

Crearea procedurilor specifice autorizării prealabile;
Asigurarea unui standard de calitate a serviciilor medicale;

Crearea sistemului de informare a pacienților;

Existența unui sistem funcțional de asigurări de malpraxis;

Asigurarea coerenței dintre măsurile de reformă și principiile de funcționare ale unui sistem de sănătate enunțate în Directivă și existente la nivelul U.
Construirea unui sistem de sănătate occidental pentru eventualii pacienți din Occident.

Principala consecință a directivei o va constitui faptul că pacienții vor urma medicii români în țările de destinație. Evident, este în primul rând de pacienții care au cel puțin un nivel mediu, permițându-și un astfel de efort financiar, cei săraci urmând a încerca să-și găsească alinarea în ceea ce va rămâne din sistemul sanitar românesc.

Sunt doar câteva din efectele anticipate prezentate în studiul Impactul Directivei nr. 24/2011 asupra sistemului sanitar din România (Editura Sodalitas, 2013), care poate fi accesat aici. Studiul asigură punctul de plecare pentru o dezbatere serioasă pe tema viitorului sănătății și pentru un set de decizii strategice în domeniu.

Materiale aditionale: Concluziile studiului Impactul Directivei nr. 24/2011 asupra sistemului sanitar din România prezentate in cadrul conferintei Impactul legislatiei europene asupra reformei sistemului sanitar din Romania organizată de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea”/Federația „Solidaritatea Sanitară” din România în parteneriat cu Sindicatul „Solidaritatea Sanitară” Cluj.

Biroul de presa