Buletin informativ: Profesionistii din sanatate ofera solutii pentru reforma sistemului sanitar

   Având în vedere faptul că prevederile Directivei U.E. nr. 24/2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere trebuie transpuse în legislația internă până la data de 25 octombrie 2013, Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea”/Federația „Solidaritatea Sanitară” din România în parteneriat cu Sindicatul „Solidaritatea Sanitară” Cluj au organizat în data de 31.05.2013, în Sala Jean Monnet a Facultății de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai (adresa: str. Em. de Martonne nr. 1) Cluj-Napoca, Conferința: Impactul legislației europene asupra reformei sistemului sanitar din România. Studiu de caz: Directiva U.E. nr. 24/2011. 

 

  Cu această ocazie a fost lansat studiul Impactul Directivei nr. 24/2011 asupra sistemului sanitar din România, realizat în cadrul Centrului de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea”, autor lect. univ. dr. Viorel ROTILĂ, în cadrul căruia sunt abordate efectele pe care Directiva le va avea, prin intermediul legislației de transpunere a acesteia la nivel național, asupra modului de organizare și de finanțare a sistemului, asupra pacienților și asupra profesioniștilor din sănătate.

 

    Doamna deputat Aurelia Cristea a transmis celor peste 120 de participanți la conferință, în deschiderea acesteia, mesajul de salut al domnului deputat Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților, precizând că participă la această conferință în numele acestei instituții. Totodată, și-a arătat disponibilitatea de a prelua cele mai importante propuneri și sugestii ale participanților la conferință și de a le susține în procesul legislativ de transpunere a prevederilor Directivei. 

 

   Domnul profesor univ. dr. Vasile Pușcaș a explicat audienței, preț de cca. o oră, cadrul general aplicabil integrării României în U.E. și Directivelor și, mai ales, efectele pe care Directiva U.E. nr. 24/2011 tinde să le aibă, mai ales ținând cont de întârzierea transpunerii ei în legislația națională și de absența măsurilor de reformă ce sunt necesare în acest context, confirmând astfel ipotezele centrale pe care studiul asupra impactului Directivei le-a avansat. Apreciem contribuția domniei sale ca una deosebit de valoroasă pentru înțelegerea fenomenului și anticiparea efectelor.

  Având în vedere faptul că principalul rol de transpunere a prevederilor Directivei în legislația națională și de stabilire a măsurilor de reformă ce trebuie s-o acompanieze îi revine Ministerului Sănătății, audiența a constatat cu surprindere că deși toți reprezentanții acestuia au fost invitați, nici unul n-a reușit să ajungă. Deoarece este singura conferință națională pe această temă organizată până acum, la care se adaugă urgența unor acțiuni, considerăm regretabilă absența reprezentanților Ministerului Sănătății, fiind siguri că rolul acestora va fi preluat cu succes de reprezentanții altor instituții ale statului și reprezentanți ai mediului politic care au participat la lucrările conferinței.

 

Cadrul general

   

    Directiva U.E. nr. 24/2011 stabilește condițiile în care se rambursează costurile serviciilor

medicale pentru românii care se tratează în alte state membre U.E. și modificările sistemului sanitar necesare pentru ca pacienții din alte state membre să se poată trata în România. Altfel spus, această directivă determină introducerea unui pachet de modificări legislative, ce face parte din reforma sistemului sanitar, până cel târziu la data de 25 octombrie 2013.

 

  Dintre proiectele anterioare cel mai important este efortul de a construi la nivelul U.E. standarde minime de calitate a vieții profesionale a salariaților din sănătate (proiect inițiat de reprezentanții FSSR).

 

  Directiva este cu atât mai importantă cu cât modificările pe care le determină constituie în fapt o reformă a sistemului sanitar în concordanță cu cerințele pe care U.E. le are față de fiecare stat membru și, în același timp ea tinde să constituie standarde minime în domeniul sănătății. Această Directivă poate fi considerată un prim pas în direcția a ceea ce putem numi sistemul (social) de sănătate al Uniunii Europene.

 

Concluzii

 

   Îmbunătățirea finanțării sistemului sanitar reprezintă o urgență atât din perspectiva implementării prevederilor Directivei nr. 24/2011 cât și din punctul de vedere al interesului imediat al sistemului sanitar. În lipsa acesteia salariații sunt nevoiți să asiste deseori la realități dramatice, legate de situațiile în care sunt puși pacienții. În acest sens este îngrijorătoare și lipsa perspectivelor pe care le-ar putea oferi un proces transparent de reformă, care să ia în considerare experiența diferitelor categorii de profesioniști din sănătate.

 

  Transpunerea prevederilor Directivei în spiritul acesteia dă seama de o bună parte a unei noi strategii de reformă a sistemului sanitar, ce trebuie întreprinsă într-un timp foarte scurt. În acest sens se poate considera ca relevante în bună măsură concluziile studiului asupra impactului Directivei, prezentate în cadrul conferinței.

 

  Se poate considera că România este în întârziere în ceea ce privește transpunerea prevederilor Directivei. Chiar în varianta (necesară) a urgentării procedurilor de implementare va putea fi recuperată doar o parte a întârzierilor, restul urmând să producă efecte negative.

 

      Aplicarea prevederilor directivei va avea un impact semnificativ asupra pacienților, asupra salariaților din sectorul sanitar și asupra instituțiilor statului în ansamblul lor.

 

Salariații aparținând diferitelor categorii profesionale, angajatorii și factorii de răspundere din sectorul sanitar din regiune au reclamat lipsa de informații în ceea ce privește modificările pe care Directiva nr. 24/2011 urmează să le aducă în activitatea lor curentă.

 

    Din perspectiva sistemului sanitar, există riscul să constatăm că am aderat la Uniunea Europeană însă nu suntem integrați în Uniune. Transpunerea prevederilor Directivei nr. 24/2011 în legislația națională face parte din efortul din integrarea al României în U.E., eșecul acestei operațiuni, fie el și parțial, putând dezavantaja toate categoriile de beneficiari ai sistemului.

    Suferința salariaților, cauzată de modul de funcționare al sistemului sanitar, a ajuns la limitele suportabilității. Situația este datorată numeroaselor reforme prin care sănătate a trecut fără rezultate pozitive, imaginii negative, construită în mod nedrept, pe care salariații au ajuns s-o aibă în societate, suferinței pacienților, la care sunt nevoiți să asiste deseori fără sprijinul necesar, indiferenței cu care societatea și guvernanții tind să trateze sănătate. Este vizibilă o disjuncție de neacceptat între rolul diferitelor categorii de profesioniști din sănătate și statutul lor în societate, care apasă la fel de mult precum nivelul de salarizare și alte aspecte ale calității vieții profesionale.

 

    Participanții au evidențiat de asemenea faptul că este necesară o acțiune coerentă din partea tuturor celor care lucrează în sănătate, fiind vizibilă necesitatea unui program comun, care să reprezinte simultan interesele pacienților și pe cele ale salariaților.

 

Biroul de presa