Aug 19

Comunicat de presa: Culpabilizarea intregului personal medical sub acuzatia de coruptie este contraproductiva

Luând act de mediatizarea unui caz din lumea medicală legat de acuzația de mită și de dezbaterile declanșate cu această ocazie pe tema corupției personalului medical considerăm că este necesară o abordare obiectivă a întregului sistem sanitar, luând în considerare realitățile acestuia.

În contextul actual, corupție este doar condiționarea actului medical, un gest profund condamnabil atunci când el este manifestat de personalul medical. În acest sens, regretăm astfel de situații și considerăm că ele trebuie tratate în mod riguros conform prevederilor legale. Credem însă că astfel de cazuri sunt limitate, procentul de 30% de situații în care apare condiționarea actului medical, publicat de unele studii, fiind exagerat.

Putem vorbi de existența unui fenomen al atențiilor către personalul medical, însă în mod greșit se consideră că este vorba în acest caz despre corupție generalizată. Este un fenomen care a fost acceptat și chiar încurajat tacit de către societate și politicieni: societatea acționează în bună măsură dintr-un spirit de recunoaștere socială a valorii muncii și a nedreptății oficiale față de această categorie socio-profesională, iar politicienii sunt, de cel puțin șapte decenii, interesați să mențină personalul din sistemul sanitar în această stare de culpabilizare, ce pare că-i servește interesele. Altfel spus, suntem în situația unei diferențe marcante între prevederile legale și atitudinea socială, situație care reflectă disjuncția masivă dintre societate și politicieni, ultimii refuzând în mod consecvent să transpună în practică nevoile și valorile cetățenilor în ceea ce privește lumea medicală.

În cauză este și diferența imensă dintre aspirațiile personale și profesionale, dezvoltate pe baza enormului efort personal (și în contextul presiunii exercitate de nivelul de salarizare din occident), și recompensa socială a muncii. Altfel spus, situația dă seama de absența unei ierarhii valorice oneste în societatea românească în ceea ce privește profesioniștii din lumea medicală. Din nefericire, această stare de fapt a creat în rândul unei părți a personalului și un sentiment de îndreptățire la anumite gesturi lipsite de deontologie, condiționarea actului medical fiind cel mai grav exemplu.

Amploarea fenomenului necesită o modalitate de abordare particularizată. Soluțiile cele mai potrivite țin mai curând de abordarea cauzelor decât de culpabilizarea generalizată. Existența unui astfel de fenomen nu trebuie transformată într-un conflict între profesioniștii din sănătate și societate. Opoziția pacienți – personal medical este de asemenea greșită, soluția constituind-o mai curând cooperarea. Apreciem în acest sens poziția unora din asociațiile pacienților care au înțeles că rezolvarea problemei ține în primul rând de buna finanțare a sistemului sanitar.

Având în vedere intensa mediatizare a unor astfel de cazuri, dublată de o generalizare a acuzațiilor la nivelul întregului personal, putem vorbi și de o atitudine duplicitară din partea societății în condițiile în care este vorba de situații cunoscute de toată lumea, însă ce par a fi redescoperite dintr-o dată. Supra mediatizarea exemplelor negative și lipsa prezentării numeroaselor cazuri de dăruire profesională afectează imaginea profesiilor medicale și constituie o presiune suplimentară în favoarea migrației. Exprimându-de într-un mod brutal, ce ia în considerare situația de fapt, în contextul actualului nivel de salarizare excluderea atențiilor din lumea medicală fără a fi dublată de mecanisme instituționale de recompensă materială, va determina o presiune imensă pentru migrarea profesioniștilor din sănătate.

Recunoaștem că nivelul foarte redus de salarizare al profesioniștilor din sănătate dă seama și de un eșec parțial al organizațiilor sindicale din acest sector, vina noastră constând în primul rând în faptul că nu am reușit organizarea unor manifestări de protest îndeajuns de puternice pentru a determina alocarea unor resurse suplimentare acestui domeniu atât de vitregit. Împărțim însă această culpă cu salariații, în special cu medicii, care nu au înțeles să răspundă în mod corespunzător acțiunilor noastre de protest. Nivelul redus de implicare în dezbaterea pe tema legii sănătății dă seama și el de atitudinea de resemnare a personalului și de încercările de rezolvare în mod individual a situației.

Noua lege a sănătății ar putea fi cea mai importantă cale de rezolvare a acestei situații, cu condiția să identifice căile și resursele de finanțare adecvată a sistemului. Ea constituie primul pilon al unei strategii în domeniu, putând deschide calea recompensării echitabile a eforturilor personalului din sistem cât și contribui la crearea mecanismelor instituționale care să elimine gesturile condamnabile de condiționare a actului medical.

Considerăm că soluția eficientă pentru eliminarea acestor situații nefericite, atât în interesul pacienților cât și al personalului din sistem, o constituie recompensa echitabilă a angajaților (posibilă doar în contextul finanțării corespunzătoare a sistemului) și introducerea unor mecanisme instituționale de control și prevenție (inclusiv prin intermediul organismelor profesionale) care să elimine cazurile de condiționare a actului medical.

Președinte,

Rotilă Viorel

Ataşamente:
Comunicat - Culpabilizarea întregului personal medical este contraproductivă.doc	[ ]	0 Kb

Aug 14

Comunicat de presa: Introducerea coplatii este prematura

Având în vedere invitația adresată Federației „Solidaritatea Sanitară” din România de a participat la negocierile privind stabilirea coplății, respectiv a domeniilor de asistență medicală pentru care aceasta se aplică și a sumei minime și maxime care reprezintă această coplată;

Ținând cont de poziția noastră privind proiectul noii legi a sănătății, inclusiv în ceea ce privește finanțarea sistemului sanitar;

Luând în considerare faptul că proiectul noii legi a sănătății se află în continuare în dezbatere publică:

Considerăm coplata drept un instrument de finanțare și de ponderarea a exceselor în ceea ce privește accesarea serviciilor medicale, care merită luat în considerare în ceea ce privește construirea unor strategii alternative de îmbunătățire a finanțării și funcționării sistemului de sănătate din România. Din această perspectivă, din punctul nostru de vedere coplata trebuie pusă în discuție doar împreună cu alternativa de finanțare din care face parte, pentru a-i înțelege rostul în ansamblul construcției. Ceea ce înseamnă că discuția privind introducerea sau nu a coplății este parte integrantă și de neseparat a dezbaterii privind introducerea uneia sau alteia din alternativele de finanțare și eficientizare a sistemului sanitar.

Având în vedere dezbaterile pe tema proiectului noii legi a sănătății, la care am participat începând cu decembrie 2011, considerăm că introducerea coplății, indiferent de cuantumul acesteia, este parte a unui model ce vizează deplasarea unei cote din cheltuielile pentru sănătate (chiar dacă nu foarte importantă – în varianta limitării coplății la praguri foarte mici) pe seama contribuției directe a pacienților. Or, stabilirea cuantumului acestei contribuții (în condițiile – ipotetice - în care am cădea de acord asupra introducerii unui astfel de model, care include o cotă de contribuție directă a cetățeanului–pacient pentru acoperirea costurilor serviciilor medicale, fiind vorba de persoane asigurate) este direct legată de posibilitatea cetățeanului de a-și acoperi astfel de costuri prin intermediul unor asigurări complementare. În lipsa acestei posibilități fie nu poate fi pusă în discuție introducerea coplății (variantă pentru care optăm) fie nu pot fi luate în considerare decât contribuții cu valori foarte mici. În această ultimă variantă însă este denaturat până și efectul inhibitor al coplății (deoarece în mod clar nu putem veni de faptul că ea ar aduce venituri semnificative la bugetul sănătății) în ceea ce privește abuzul în zona accesării de servicii medicale, deoarece reducerea accesului se face în mod invers proporțional cu nivelul de venit. Ceea ce conduce la o restricționare discriminatorie (pe criterii de venit) a accesului la servicii medicale (aceasta fiind de fapt una din marile probleme ale coplății).

Atragem atenția pe această cale asupra dificultăților reale pe care le ridică coplata în absența unui mecanism de asigurare de sănătate care să asigure rambursarea sumelor plătite de către cetățeni cu acest titlu. Atât în varianta unor sume mici reprezentate de coplată cât și, mai ales, în varianta în care se iau în considerare valori mari ale coplății, suntem în situația constituirii unui domeniu al accesului la servicii medicale care nu respectă principiul solidarității (ajungându-se astfel la încălcarea unuia din principiile actualei legi).

Introducerea coplății în actualele condiții va avea o serie de efecte negative cum ar fi: creșterea artificială a sarcinilor de serviciu ale personalului din sistem, conexe operațiunii de încasare a coplății, în condițiile unui deficit recunoscut de personal; beneficul financiar nu va acoperi costurile de încasare a coplății; personalul va fi expus nemulțumirilor populației generate de o măsură insuficient popularizată și acceptată social; va crește numărul cetățenilor asigurați care, aflați în situații de boală, nu accesează serviciile medicale din lipsa resurselor financiare (tradus printr-o alterare a stării de sănătate a populației); vor crește așteptările pacienților față de cantitatea și calitatea serviciilor medicale fără ca sistemul, în lipsa reformelor, să fie pregătit să le acopere, conducând iarăși la o supraexpunere a personalului din sistem și exemplele pot continua.

Considerăm că mecanismul financiar și reglator al accesului la serviciile medicale numit coplată, deși este folosit și în alte state, nu poate fi aplicat în România fără un studiu de fezabilitate și fără un studiu pilot anterior, deoarece estimăm faptul că efectele sociale vor fi diferite față de alte state.

În concluzie,

Ne opunem luării în discuție și introducerii în mod separat a coplății, în absența definirii opțiunii strategice privind noul model de sănătate și adoptării noii legi a sănătății și în afara creării posibilității de recuperare a costurilor cu coplata prin intermediul asigurărilor complementare de sănătate. Chiar dacă introducerea coplății poate fi considerată ca parte a unei strategii pas cu pas de modificare a legii sănătății, nu putem fi de acord cu ea până nu avem viziunea de ansamblu pentru ceea ce se dorește în final.

În ceea ce privește strategia pentru care optăm, reamintim câteva din liniile ei directoare:

- Ne exprimăm odată în plus, așa cum am făcut-o continuu din decembrie 2011 până în prezent, preferința pentru creșterea contribuțiilor la sănătate până la nivelul de 14% angajat-angajator, ca primă măsură necesară pentru reforma sistemului, restul mecanismelor trebuind luate în considerarea abia după estimarea efectelor acestei măsuri. În opinia noastră, creșterea contribuțiilor la sănătate, dublată de introducerea mecanismelor prin care statul plătește pentru cei scutiți de la plata asigurărilor de sănătate (în formula prevăzută în proiectul noii legi a sănătății), la care se adaugă introducerea unor mecanisme eficiente de control, conduce la situația în care introducerea coplății nu mai este necesară iar excluderea serviciilor medicale din pachetul de bază este considerabil limitată.

- Chiar dacă și după introducerea acestor resurse suplimentare de finanțare a sistemului sanitar tot se va ajunge (așa cum estimăm) la o reducere a pachetului de servicii medicale de bază, costurile pentru serviciile medicale excluse și pentru coplata anumitor servicii medicale (dacă se insistă pe efectul ei reglator) pot fi asigurate prin intermediul sistemelor de asigurări complementare de sănătate, care trebuie introduse. Pe această cale credem că este salvat principiul solidarității (chiar dacă aplicabilitatea lui este limitată în cazul asigurărilor complementare), păstrându-se astfel un grad ridicat de accesibilitate a serviciilor medicale.

Ne declarăm în continuare susținerea măsurilor de reformă a sănătății prevăzute în proiectul legii sănătății, corectat și completat cu propunerile noastre anterioare, și sprijinim eforturile Ministerului Sănătății de a conștientiza populația în privința adevăratelor probleme ale sistemului sanitar, inclusiv asupra limitelor acestuia derivate din posibilitățile financiare limitate!

Președinte,

Rotilă Viorel