Comunicat de presa: Introducerea coplatii este prematura

Având în vedere invitația adresată Federației „Solidaritatea Sanitară” din România de a participat la negocierile privind stabilirea coplății, respectiv a domeniilor de asistență medicală pentru care aceasta se aplică și a sumei minime și maxime care reprezintă această coplată;

Ținând cont de poziția noastră privind proiectul noii legi a sănătății, inclusiv în ceea ce privește finanțarea sistemului sanitar;

Luând în considerare faptul că proiectul noii legi a sănătății se află în continuare în dezbatere publică:

Considerăm coplata drept un instrument de finanțare și de ponderarea a exceselor în ceea ce privește accesarea serviciilor medicale, care merită luat în considerare în ceea ce privește construirea unor strategii alternative de îmbunătățire a finanțării și funcționării sistemului de sănătate din România. Din această perspectivă, din punctul nostru de vedere coplata trebuie pusă în discuție doar împreună cu alternativa de finanțare din care face parte, pentru a-i înțelege rostul în ansamblul construcției. Ceea ce înseamnă că discuția privind introducerea sau nu a coplății este parte integrantă și de neseparat a dezbaterii privind introducerea uneia sau alteia din alternativele de finanțare și eficientizare a sistemului sanitar.

Având în vedere dezbaterile pe tema proiectului noii legi a sănătății, la care am participat începând cu decembrie 2011, considerăm că introducerea coplății, indiferent de cuantumul acesteia, este parte a unui model ce vizează deplasarea unei cote din cheltuielile pentru sănătate (chiar dacă nu foarte importantă – în varianta limitării coplății la praguri foarte mici) pe seama contribuției directe a pacienților. Or, stabilirea cuantumului acestei contribuții (în condițiile – ipotetice - în care am cădea de acord asupra introducerii unui astfel de model, care include o cotă de contribuție directă a cetățeanului–pacient pentru acoperirea costurilor serviciilor medicale, fiind vorba de persoane asigurate) este direct legată de posibilitatea cetățeanului de a-și acoperi astfel de costuri prin intermediul unor asigurări complementare. În lipsa acestei posibilități fie nu poate fi pusă în discuție introducerea coplății (variantă pentru care optăm) fie nu pot fi luate în considerare decât contribuții cu valori foarte mici. În această ultimă variantă însă este denaturat până și efectul inhibitor al coplății (deoarece în mod clar nu putem veni de faptul că ea ar aduce venituri semnificative la bugetul sănătății) în ceea ce privește abuzul în zona accesării de servicii medicale, deoarece reducerea accesului se face în mod invers proporțional cu nivelul de venit. Ceea ce conduce la o restricționare discriminatorie (pe criterii de venit) a accesului la servicii medicale (aceasta fiind de fapt una din marile probleme ale coplății).

Atragem atenția pe această cale asupra dificultăților reale pe care le ridică coplata în absența unui mecanism de asigurare de sănătate care să asigure rambursarea sumelor plătite de către cetățeni cu acest titlu. Atât în varianta unor sume mici reprezentate de coplată cât și, mai ales, în varianta în care se iau în considerare valori mari ale coplății, suntem în situația constituirii unui domeniu al accesului la servicii medicale care nu respectă principiul solidarității (ajungându-se astfel la încălcarea unuia din principiile actualei legi).

Introducerea coplății în actualele condiții va avea o serie de efecte negative cum ar fi: creșterea artificială a sarcinilor de serviciu ale personalului din sistem, conexe operațiunii de încasare a coplății, în condițiile unui deficit recunoscut de personal; beneficul financiar nu va acoperi costurile de încasare a coplății; personalul va fi expus nemulțumirilor populației generate de o măsură insuficient popularizată și acceptată social; va crește numărul cetățenilor asigurați care, aflați în situații de boală, nu accesează serviciile medicale din lipsa resurselor financiare (tradus printr-o alterare a stării de sănătate a populației); vor crește așteptările pacienților față de cantitatea și calitatea serviciilor medicale fără ca sistemul, în lipsa reformelor, să fie pregătit să le acopere, conducând iarăși la o supraexpunere a personalului din sistem și exemplele pot continua.

Considerăm că mecanismul financiar și reglator al accesului la serviciile medicale numit coplată, deși este folosit și în alte state, nu poate fi aplicat în România fără un studiu de fezabilitate și fără un studiu pilot anterior, deoarece estimăm faptul că efectele sociale vor fi diferite față de alte state.

 

                În concluzie,

Ne opunem luării în discuție și introducerii în mod separat a coplății, în absența definirii opțiunii strategice privind noul model de sănătate și adoptării noii legi a sănătății și în afara creării posibilității de recuperare a costurilor cu coplata prin intermediul asigurărilor complementare de sănătate. Chiar dacă introducerea coplății poate fi considerată ca parte a unei strategii pas cu pas de modificare a legii sănătății, nu putem fi de acord cu ea până nu avem viziunea de ansamblu pentru ceea ce se dorește în final.

În ceea ce privește strategia pentru care optăm, reamintim câteva din liniile ei directoare:

- Ne exprimăm odată în plus, așa cum am făcut-o continuu din decembrie 2011 până în prezent, preferința pentru creșterea contribuțiilor la sănătate până la nivelul de 14% angajat-angajator, ca primă măsură necesară pentru reforma sistemului, restul mecanismelor trebuind luate în considerarea abia după estimarea efectelor acestei măsuri. În opinia noastră, creșterea contribuțiilor la sănătate, dublată de introducerea mecanismelor prin care statul plătește pentru cei scutiți de la plata asigurărilor de sănătate (în formula prevăzută în proiectul noii legi a sănătății), la care se adaugă introducerea unor mecanisme eficiente de control, conduce la situația în care introducerea coplății nu mai este necesară iar excluderea serviciilor medicale din pachetul de bază este considerabil limitată.

- Chiar dacă și după introducerea acestor resurse suplimentare de finanțare a sistemului sanitar tot se va ajunge (așa cum estimăm) la o reducere a pachetului de servicii medicale de bază, costurile pentru serviciile medicale excluse și pentru coplata anumitor servicii medicale (dacă se insistă pe efectul ei reglator) pot fi asigurate prin intermediul sistemelor de asigurări complementare de sănătate, care trebuie introduse. Pe această cale credem că este salvat principiul solidarității (chiar dacă aplicabilitatea lui este limitată în cazul asigurărilor complementare), păstrându-se astfel un grad ridicat de accesibilitate a serviciilor medicale.

Ne declarăm în continuare susținerea măsurilor de reformă a sănătății prevăzute în proiectul legii sănătății, corectat și completat cu propunerile noastre anterioare, și sprijinim eforturile Ministerului Sănătății de a conștientiza populația în privința adevăratelor probleme ale sistemului sanitar, inclusiv asupra limitelor acestuia derivate din posibilitățile financiare limitate!

    Președinte,

                    Rotilă Viorel