Buletin informativ: Intalnire cu Ministerul Sanatatii pe tema - Reforma sistemului sanitar si principalele directii legislative

Întâlnire cu Ministerul Sănătății pe tema,

Reforma sistemului sanitar și principalele direcții legislative

În data de 01 iulie 2013 Federaţia “Solidaritatea Sanitară” din România a participat la reuniunea organizată de Ministerul Sănătăţii, având ca temă de discuţie prezentarea principalelor directii de modificare a cadrului legislativ din domeniul sănătăţii.

Întâlnirea a debutat cu discursul dlui ministru Eugen Nicolaescu care a prezentat principalele intenţii ale ministerului de modificare a legilor ce guvernează sistemul sanitar, pe cinci mari capitole:

Legea malpraxisului

Salarizarea personalului medical
Statutul spitalelor
Restructurarea şi reorganizarea sistemului sanitar
Pachetele de servicii de sănătate

Ceea ce iese în evidenţă din prezentarea ministrului sănătăţii şi care are implicaţii asupra salariaţilor, este faptul că acesta îşi propune o diminuare progresivă a finanţării sectorului spitalicesc, descentralizarea unor activităţi către comunităţile locale sau către alte structuri ale ministerului, excluderea spitalelor publice din categoria instituţiilor publice şi transformarea acestora în entităţi de utilitate publică, excluderea personalului medical din statutul de personal bugetar, actualizarea şi revizuirea normării personalului din spitalele publice şi o profesionalizare a managementului spitalelor.

Prima temă abordată, asupra căreia „Solidaritatea Sanitară” şi-a exprimat punctul de vedere în cadrul mai multor documente şi comunicate, a fost Legea Malpraxisului. Deşi poate fi interpretată de către salariaţi doar ca o altă obligaţie pe care statul ne-o impune, federaţia noastră a atras atenţia că această lege va conduce la o creştere semnificativă a nivelului „cheltuielilor obligatorii” pe care salariţii vor fi nevoiţi să le suporte, ceea ce va conduce implicit la scăderea venitului net al acestora.[1]

Ministerul Sănătăţii a propus, ca soluţie de ponderare a acestei majorări de cheltuieli, ca unităţile să suporte un procent din poliţa de asigurare pentru malpraxis. „Solidaritatea Sanitară” remarcă faptul că în cazul asistenţilor medicali proiectul de lege introduce forme de răspundere solidară, deşi competenţele acestora nu justifică acest lucru întrucât libertatea de exercitare a profesiei este cu mult depăşită de amploarea subordonării ierarhice ce derivă din calitatea lor de salariaţi, inclusiv in ceea ce priveste actul medical.

Din prezentarea pe care Dr. Raed Arafat a facut-o, remarcăm câteva chestiuni importante legate de noua lege a malpraxisului:

- Plata expertizei se va face de către asigurator

- Va fi introdusă procedura amiabilă ce presupune ca, intr-un termen de 6 luni, cele 3 parti implicate: pacient, cadru medical, asigurator au posibilitatea de a ajunge în mod amiabil la un consens

- Va fi introdusă clauza de anterioritate, respectiv poliţa de asigurare să aibă o valabilitate pentru acte medicale susceptibile de malpraxis produse cu până la 3 ani în urmă

- Asigurarea personalului medical se va face atât pentru daune materiale cât şi morale, cu menţiunea că pentru despăgubirile morale va fi stabilit un cuantum maxim.

În privinţa salarizării, apar modificări legislative importante în ceea ce priveşte structura veniturilor de natură salarială în sensul în care venitul va fi compus din:

partea fixă, respectiv salariul de bază

partea variabilă - stabilită în funcţie de anumite criterii
sporurile pentru condiţii de muncă
gărzile, în cazul medicilor
veniturile din îngrijirea pacienţilor privaţi.

Ministerul Sănătăţii îşi propune să iniţieze un proiect pilot pentru salarizarea personalului medical care să se desfăşoare pe o perioadă de 6 luni, cu începere de la 01 ianuarie 2014.

„Solidaritatea Sanitară” a remarcat înca din titlul acestui important capitol că Ministerul Sănătăţii exclude anumite categorii de personal din sistemul sanitar atunci cand discută despre salarizare. Întrucât discutăm despre strategii, considerăm că trebuiesc folosiţi termeni generici atunci când definim principalele direcţii de urmat în privinţa modificărilor legislative, prin urmare corect ar fi să discutăm despre „Salarizarea personalului din sistemul sanitar”, urmărind în acest fel un obiectiv important şi anume crearea condiţiilor pentru munca în echipă şi nu accentuarea anumitor forme de segregare pe criterii de venit.

De asemenea, „Solidaritatea Sanitară” consideră că un principiu esenţial de la care trebuie pornit în elaborarea noii legi a salarizării este ca venitul actual de salarizare să devină nivel minim de salarizare, prin includerea tuturor drepturilor salariale actuale, inclusiv sporurile [2]. Noul proiect de lege a salarizării trebuie să ia în considerare impactul Directivei UE nr. 24/2011[3];[4], soluţionarea problemelor legate de timpul de muncă [5], un sistem obiectiv de evaluare a personalului [6], precum şi clarificarea situaţiei juridice a Regulamentului de acordare a sporurilor în Sănătate.

În privinţa Statutului spitalelor publice, Ministerul Sănătăţii urmăreşte aplicarea a două principii:

- excluderea spitalelor publice din rândul instituţiilor publice bugetare

- excluderea personalului angajat în spitale din categoria personalului bugetar

Din partea Federaţiei „Solidaritatea Sanitară“ din România au participat la întâlnire: Lidia Celmare - Prim-Vicepreşedinte, Ştefan Nicolae - Vicepreşedinte, Gabriel Predica - Secretar Federal.

Materiale aditionale:

Ataşamente:
Buletin informativ - Editia a I a nr 8	[ ]	0 Kb