Comunicat de presa: Sinteza dezbaterii organizata la Cluj – proiectul legii sanatatii

Dezbaterea a debutat cu o scurtă prezentare a situației și cu o analiză comparată a modului în care este finanțată sănătatea în diferite țări din Uniunea Europeană.

Propunerile Federației „Solidaritatea Sanitară” din România au constituit o bază pentru discuțiile care au avut loc, mulți participanți la dezbatere pornind de la ele în argumentarea propunerilor prezentate.

Finanțarea sistemului

Au fost expuse solicitările pe care organizatorul le-a înaintat în acest sens.

Este necesară creșterea gradului de colectare a contribuțiilor la fondul de asigurări sociale de sănătate.

Este necesară creșterea finanțării sistemului prin îmbunătățirea finanțării sistemului de asigurări sociale de sănătate (prin creșterea nivelului contribuțiilor și sporirea numărului de contribuabili, prin plata de la bugetul de stat și din alte surse pentru persoanele scutite de plata contribuției), și prin introducerea, în mod complementar, a sistemului privat de asigurări de sănătate. Altfel spus, creșterea finanțării sistemului trebuie să se facă atât prin intermediul sistemului public cât și a celui privat.

Pachetul de bază de servicii medicale

Participanții au fost unanim de acord că una din principalele probleme o constituie pachetul de bază de servicii medicale, el dând seama de nivelul concret de servicii medicale garantat asiguraților.

Una din problemele esențiale: cine trebuie să definească pachetul de bază? O soluție posibilă: o comisie specială, formată din reprezentanții Casei, ai Ministerului Sănătății și ai tuturor organismelor implicate în sistem.

Ghidurile și protocoalele de practică medicală sunt strânse legate de pachetul de bază. A fost evidențiată valoarea și necesitatea protocoalelor de practică.

Definirea pachetului de bază presupune reducerea serviciilor medicale acordate populației.

A fost analizată oportunitatea finanțării suplimentare prin intermediul coplății.

Majoritatea participanților a considerat oportună creșterea contribuțiilor la sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Sistemul de asigurări de sănătate

Introducerea asigurărilor private de sănătate aduce riscul ca un procent însemnat din bani să nu fie cheltuit în interesul pacienților. Spre exemplu, primul proiect de lege prevedea pentru cheltuieli de administrație a caselor de asigurări un procent de 2,8%, în timp ce cheltuielile actuale cu casele de asigurări sunt situate undeva la 0,7%.

România este un stat social, conform Constituției, orice regândire neo-liberală a asigurărilor de sănătate putându-se face doar în contextul modificării Constituției.

Trebuie menținut sistemul bazat pe contribuții, nefiind înregistrate opțiuni pentru sistemul bazat pe impozite.

S-a vorbit de pericolul pe care-l poate reprezenta asigurările private dacă sistemul nu este gândit cu atenție și nu sunt concepute sistemele de supraveghere corespunzătoare. Un exemplu îl constituie excluderea unor categorii de morbidități.

O concluzie a aceste dezbateri pe tema asigurărilor o constituie menținerea sistemului de asigurări sociale de sănătate (și reașezarea acestuia în cadrele unei mai bune funcționări) și limitarea asigurărilor private la asigurările complementare și voluntare.

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor nu a stabilit regulile pentru ca actorii privați să poată intra pe piață.

Problema nivelului decontărilor pe care Casele le fac către spitale, serviciile fiind plătite cu mult sub prețul pieții.

Calitatea și cantitatea serviciilor medicale

Discuțiile ar trebuie să fie orientate și pe gradul de satisfacție al pacientului, el fiind scopul întregului act medical. În acest sens trebuie introdus un sistem de finanțare care să țină cont și de gradul de satisfacție al pacienților.

Serviciile medicale acordate pe zona asistenței sociale ar trebuie să fie bine definite și limitate (definirea pachetului minim de servicii medicale să se facă în funcție de posibilitățile de acordare a serviciilor medicale către această categorie). Ar trebui analizată posibilitatea diferențierii serviciilor medicale acordate în funcție de contribuția pacientului la sistemul de asigurări de sănătate (posibilă în mediul privat dar problematică în sistemul asigurărilor sociale de sănătate).

Introducerea unor proceduri care să asigure uniformizarea calității serviciilor medicale la nivelul întregii țări (evident, este vorba atât de serviciile medicale de bază - și nu de cele de înaltă performanță -, cât și de o „uniformizare în sus”, adică creșterea nivelului celor sub standard).

Personalul din sistem

Ce măsuri ar trebui luate pentru salariații din sistem?

Principala problemă: salariile sunt foarte mici și nu există diferențe de salarizare. În acest sens se impune introducerea unei salarizări diferențiate pe două modele posibile:

• Salariul minim (cel din grila de salarizare) la care se adaugă recompensele (la dispoziția angajatorului) pentru diferențele de cantitate și calitate a muncii

• Modificarea sistemului de salarizare în sistemul sanitar (evaluarea jucând un rol important în stabilirea cuantumului salariului) și creșterea libertății managerilor în acest sens.

Soluțiile pentru stoparea migrației sunt legate mai curând de îmbunătățirea salarizării decât de introducerea unor măsuri punitive împotriva celor care pleacă (s-a vehiculat ideea obligației de a-și plăti studiile, împotriva căreia a argumentat majoritatea celor prezenți).

Introducerea unor proceduri pentru înlocuirea urgentă a specialiștilor, acolo unde există deficite care afectează calitate serviciilor medicale (mergând uneori până la imposibilitatea acordării acestora).

Problema personalului TESA este cel puțin la fel de gravă cu a restului personalului, principalele probleme derivând din normativul de personal greșit întocmit (mai ales pentru unitățile sanitare mari) și din nivelul de salarizare cu mult sub cel al personalului medical.

Alte aspecte

Este necesară introducerea libertății managerului unității de-a angaja personal în funcție de necesitățile concrete.

Medicina primară trebuie să joace un rol mult mai important, fiind necesară o creștere a calității serviciilor medicale furnizate de acest sector.

Există numeroase probleme și în învățământul medical, fiind necesară reformarea acestuia în vederea creșterii nivelului de pregătire al absolvenților.

Este necesară eficientizarea asigurărilor de malpraxis astfel încât acestea să acopere valoarea despăgubirilor pe care sunt obligați să le plătească asigurații.

Este necesară o mai bună organizare a sistemului de sănătate.

Creșterea bugetelor alocate nu se reflectă întotdeauna într-o creșterea a calității serviciilor medicale. În acest sens trebuie identificate motivele acestui defazaj și realitatea acestei afirmații.

Direcția de Sănătate Publică Cluj a prezentat un pachet de propuneri, care sunt rezultatul dezbaterilor organizate de această instituție, acestea regăsindu-se sub diferite forme în cadrul discuțiilor:

• Model public-privat, însă partea privată limitată

• Definirea pachetului de bază de servicii medicale

• Stabilirea pachetului minim

• Flexibilizarea legislației în ceea ce privește managementul unităților sanitare.

• Elaborarea unei strategii coerente în ceea ce privește personalul

• Corelarea asigurărilor de malpraxis cu obligațiile salariaților și ale unității în caz de culpă medicală

• Menținerea caselor de asigurări sociale de sănătate

• Eliminarea plafonului de 70% din contractul cu Casa pentru cheltuieli salariale, ca parte a libertății manageriale

• Regândirea indicatorilor de management în acord cu condițiile reale din piață

• Redefinirea urgențelor și respectarea criteriilor de clasificare a cazurilor ca urgențe

• Elaborarea unei strategii naționale privind unitățile sanitare.

Întâlnirea s-a încheiat cu promisiunea câtorva dintre participanți de-a organiza în continuarea astfel de dezbateri în diferite județe.

 

Întreaga dezbatere poate fi vizionată la adresa http://solidaritatea-sanitara.ro/index.php/informatii/evenimente/dezbatere-legea-sanatatii

Tot aici pot fi găsite materialele existente în mapele participanților și cele prezentate.

 

 

Președinte,

Rotilă Viorel