Buletin informativ: Stadiul negocierilor. Puncte convergente / divergente asupra proiectului pilot.
Stadiul negocierilor. Puncte convergente / divergente asupra proiectului pilot.
Într-o sinteză a ultimelor întâlniri ale grupului de lucru organizat la nivelul Ministerului Sănătății pe tema proiectului pilot de salarizare, putem concluziona următoarele:
I. Puncte asupra cărora am căzut de acord:
1. Nivelul de referință al „salariilor minime din sănătate” - acesta urmând a fi „salariul actual”, adică, după caz:
a. Salariul corespunzător categoriei și treptei profesionale (deci nu salariul individual) - în situațiile în care ne raportăm la salariile din acest moment ca fiind „salariile actuale”;
b. Salariul corespunzător grilei din legea nr. 284/2010 aplicabilă - în situația în care aplicarea proiectului pilot se face de la 01 ianuarie 2014, grila din legea 284/2010 devine aplicabilă și aplicarea ei conduce la un salariu mai avantajos.
Altfel spus, prin „salariul actual” se înțelege cel mai avantajos salariu pentru angajat, în vigoare la data implementării proiectului de lege (2013 sau 2014), respectiv a noii legi de salarizare din sănătate, care se va fundamenta pe acest proiect pilot.
2. Intenția proiectului de lege este de a permite creșteri salariale în funcție de rezultatele evaluării și de veniturile suplimentare aduse unității. Altfel spus, prin aplicarea proiectului pilot, respectiv a legii de salarizare nu se poate ajunge la un salariul mai mic decât „salariul actual”. Mai mult decât atât, salarizarea în funcție de performanță nu exclude posibilitatea creșterii „salariilor minime din sănătate”, fie ca urmare a aplicării legii nr. 284/2010 fie ca efect al înțelegerii partenerilor de dialog social sau ca urmare a unei alte strategii naționale sau sectoriale.
3. Salarizarea în funcție de performanță vizează în fapt salariul suplimentar (partea variabilă a salariului) pe care angajatul îl primește în baza rezultatelor evaluării și/sau veniturilor suplimentare aduse unității (adresabilității suplimentare/activităților desfășurate în timpul liber). Altfel spus, proiectul pilot își propune să deschidă două posibilități diferite și complementare de creștere a salarizării, ambele fiind dependente de performanță, respectiv de creșterea calității serviciilor medicale acordate pacienților, astfel:
a. Salarizarea suplimentară în funcție de rezultatele evaluării. Pentru această creștere salarială trebuie identificată sursa de finanțare la nivelul unităților.
b. Salarizarea suplimentară în funcție de veniturile suplimentare aduse unității datorită renumelui medicului și profesionalismului echipei medicale. Acest tip de salarizare se reglează automat în funcție de nivelul încasărilor. Și ea ridică însă o serie de probleme care trebuie rezolvate (nivelul decontării de către casă, nivelul plăților suplimentare, respectarea unor principii etice etc.)
4. Am căzut de acord asupra unei componente esențiale a sistemului de evaluare, care va crește în mod semnificativ obiectivitatea evaluării, respectiv evaluarea multi-focală, care presupune construirea evaluării pe cel puțin trei poli independenți, rezultatul evaluării constituindu-l media evaluărilor fiecăruia dintre aceștia. Polii de evaluare luați în considerare până la acest moment sunt următorii:
i. Șeful ierarhic, specific fiecărei categorii profesionale
ii. Serviciul de Resurse umane (împreună cu organismele profesionale - acolo unde este cazul)
iii. Evaluarea din partea colegilor - selectați aleatoriu.
Fiind vorba de o propunere avansată în mod consecvent de organizația noastră în ultimii ani, reamintim faptul că ea poate fi completată de auto-evaluare și evaluarea din partea pacienților. Având în vedere faptul că acest set de propuneri a fost înaintat anterior cu ocazia negocierii contractelor colective de muncă, considerăm oportun să lăsăm deschisă posibilitatea ca la nivelul unităților modelul să fie completat prin intermediul contractelor colective de muncă.
II. Există mai multe puncte care rămân în divergență:
1. Includerea tuturor categoriilor de personal în proiectul pilot.
Acest punct a cunoscut chiar o schimbare radicală de poziții din partea reprezentanților Ministerului Sănătății (efect contrar față de solicitările noastre), aceștia sugerând că acest proiect ar putea în final să includă decât medicii. Din punctul nostru de vedere este de neacceptat neincluderea cel puțin a asistenților medicali. În ceea ce privește restul categoriilor de personal insistăm pe varianta includerii, luând în considerare și posibilitatea existenței cel puțin a unei norme de trimitere la un alt act normativ în care va fi reglementată procedura de evaluare aplicabilă acestuia.
2. Viziunea diferită față de actul medical, privit din partea Ministerului Sănătății ca o activitate preponderent individuală a medicului iar din partea noastră ca o activitate colectivă a unei echipe medicale, eventualele redistribuiri trebuind să țină cont de acest aspect. De altfel, și intenția anunțată
discret de a elimina asistenții medicali din proiectul de lege vădește această viziune centrată pe medic și care exclude restul participanților la actul medical.
3. Soluțiile pentru finanțarea acestor măsuri de reformă a salarizării.
Din această perspectivă, este evident că suntem de acord cu eventualitatea finanțării atât a „salariilor minime din sănătate” cât și a costurilor aferente salarizării în funcție de performanță. Cu observația că, dacă se apelează la această soluție pentru salarizarea în funcție de performanță în cadrul proiectului pilot trebuie să existe garanția că și extrapolarea mecanismelor de salarizare ale acestuia la nivelul întregii țări, în cazul în care se dovedește un experiment reușit (noi considerăm că vă avea în mod indiscutabil efecte pozitive), va putea fi finanțată tot de la bugetul de stat. În caz contrar riscăm ca proiectul să fie reușit însă, deoarece a fost așezat pe premise de finanțare greșite el să nu poată fi aplicat la nivel național.
În situația în care sursele de finanțare nu pot fi asigurate de la bugetul de stat (destul de ușor de estimat gradul de probabilitate al unei astfel de variante) rămânem la cele două soluții de finanțare pe care le-am solicitat anterior:
- ări de sănătate (asigurări sociale de sănătate + asigurări complementare), care să conducă la plata serviciilor medicale la nivel costurilor de piață ale acestora. (Reamintim faptul că am înaintat Ministerului Sănătății mai multe proiecte detaliate în acest sens).
- ății ca unitățile să realizeze venituri suplimentare pe baza tarifelor aplicate „în regim privat”, respectiv asupra serviciilor medicale ce depășesc pachetul de bază și/sau servicii medicale suplimentare (selectarea medicului, gradul de confort, servicii medicale speciale etc.).
Pe fond, considerăm greu de înțeles poziția organizațiilor care au fost invitate la negocieri, unele din ele chiar au participat, dar anunță măsuri de protest înainte de a se finaliza negocierile pe tema construcției proiectului de lege. Constatăm astfel cu tristețe apariția unor declarații belicoase în mass-media din partea reprezentanților unor organizații care nu au înaintat grupului de lucru documente în care să promoveze viziunea lor strategică și soluțiile pe care le consideră oportune, invocând solicitări și argumente aduse acestora care nu au fost prezentate/nu au făcut obiectul dezbaterilor.
Procedural, apreciem că se impune continuarea negocierilor, respectiv a activității grupului de lucru, lăsând în divergență punctele care nu întrunesc aprobarea tuturor părților și continuând activitatea de identificare a celor mai bune soluții posibile pentru creșterea salariilor în sănătate și salarizarea în funcție de performanță. La finalul negocierilor, dacă vom constata că proiectul de lege este promovat în dezbatere publică fără a se ține cont de interese majore ale unor categorii de salariați, vom decide dacă este cazul unor acțiuni de protest și forma în care acestea se vor desfășura.
