Lansare studiu pe tema salariatilor din sanatate si publicare rezultate proiect
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România anunță finalizarea cu succes a proiectului Acces si participare la calificarea si consilierea profesionala!
Creșterea capacității de adaptare a salariaților din sănătate din Regiunea București - Ilfov la noile cerințe de pe piața muncii prin calificare și consiliere profesională, contract de finanțare POS DRU/108/2.3/G/79304, și lansarea studiului Cariere în Sănătate; oportunități și piedici. Studiul privind nevoile specifice de consiliere și orientare profesională ale salariaților din sănătate. Analiză de caz: regiunea București - Ilfov
Rezultatele acestuia sunt făcute publice, în forma finală, în cadrul Conferinței de diseminare a rezultatelor proiectului care se desfășoară astăzi, 26.02.2014, în sala Mihai Eminescu, Hotel Ibis Palatul Parlamentului.
Proiectul a fost implementat în parteneriat cu Centrul de Consultanță și Studii Europene, putând fi considerat un exemplu de bune practici în domeniu, având în vedere îndeplinirea și chiar depășirea indicatorilor asumați.
Modul de implementare a activităților, rezultatele proiectului și mărturiile membrilor echipei de implementare pot fi citite în materialul Învaţă din experienţa noastră! Ghid de bune practici şi poveşti de succes în domeniul orientării, consilierii, formării şi ocupării profesionale în sectorul sanitar, pe care-l găsiți pe site-ul proiectului
Un set de materiale având ca temă consilierea salariaților din sănătate poate fi lecturat în materialul Un sprijin pentru cariera ta! Ghid de orientare și consiliere profesională a salariaților din sectorul sanitar, care poate fi găsit pe site-ul Centrului de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” sau pe site-ul proiectului.
Rezultatele studiului Cariere în Sănătate; oportunități și piedici. Studiul privind nevoile specifice de consiliere și orientare profesională ale salariaților din sănătate. Analiză de caz: regiunea București - Ilfov, realizat în cadrul proiectului, pot fi găsit pe site-ul Centrului de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” sau pe site-ul proiectului.
Concluziile in extenso pot fi găsite în documentul atașat.
Manager proiect,
Rotilă Viorel
Sinteza concluziilor studiului
Atmosfera și condițiile de lucru
Aprecierile pozitive:
- Pe primul loc al indicatorilor privind atmosfera și condițiile de lucru se situează grija de care se bucură pacienții, aceasta înregistrând valori negative nesemnificative. Distribuția răspunsurilor tinde să fie în contradicție cu opinia comună, privind o anumită indiferență a salariaților față de pacienți. Ea poate fi însă și rezultatul faptului că grija față de pacienți constituie principalul „domeniu de activitate„, reflectând în mod simultan și opinia despre obiectul muncii. Grija de care se bucură pacienții înregistrează de departe numărul cel mai mare de aprecieri pozitive, 68,8% dintre respondenți optând pentru variantele mare și foarte mare. Variabila corelează pozitiv cu grija de care se bucură salariații unității (este posibil și un efect de contaminare de la varianta anterioară) și tratamentul onest la locul de muncă, tinzând astfel să fie confirmată ipoteza noastră privind existența unei strânse legături între calitatea vieții profesionale și calitatea serviciilor medicali. Suplimentar, corelația tinde să sugereze ceva de genul unei atmosfere oneste la locul de muncă ce are impact simultan pe mai multe paliere. Având în vedere Teoria ferestrei sparte, luăm în considerare și o corelație directă în plan negativ: valorile negative ale uneia dintre ele tind să se repercuteze negativ și asupra celor cu care este strâns legată. Din această perspectivă, variabila care poate constitui un punct de pornire pentru un val de efecte negative asupra calității serviciilor medicale.
- Pe locul al doilea se situează satisfacția față de conținutul muncii, urmată de respectul la locul de muncă.
- Tratamentul onest la locul de muncă înregistrează o valoare semnificativă, tinzând către 50% răspunsuri mare și foarte mare.
Evaluările negative:
- Nivelul mic și foarte mic al satisfacției față de salariu este indicat de 54,4% dintre respondenți, acesta înregistrând cea mai semnificativă evaluare negativă.
- Riscul de greșeli profesionale la locul de muncăocupă locul al doilea (52,5%), constituind un veritabil semnal de alarmă în domeniu.
- Locul al treilea este ocupat de riscul de pierdere a locului de muncă (50,5%).
- Riscul de îmbolnăvire profesionalăeste indicat de cca. 50% dintre subiecți ca fiind mare și foarte mare.
- Oportunitățile (reduse) de dezvoltare a cariereișigrija de care (nu) se bucură salariații unității înregistrează și ele valori negative semnificative.
Respondenții au indicat un nivel relativ mare al încrederii în managementul unității. Acesta corelează semnificativ, pozitiv, cu tratamentul onest la locul de muncă, cu grija de care se bucură salariații unității, cu respectul la locul de muncă, cu oportunitatea de dezvoltare a carierei și cu corectitudinea modului în care salariații sunt tratați de unitate. Sugerăm astfel că acțiunea pentru creșterea nivelului satisfacției față de aceste variabile poate avea drept consecință o creștere a încrederii în managementul unității, ele evidențiindu-se ca direcții de acțiune într-o strategie eficientă de acțiune în domeniul resurselor umane.
Grija de care se bucură salariații unității înregistrează valori slab pozitive. Din mulțimea corelațiilor pozitive le reținem pe cele deosebit de semnificative, respectiv cu încrederea în managementul unității, cu tratamentul onest la locul de muncă, cu respectul la locul de muncă cu oportunitățile de dezvoltare a carierei cu nivelul satisfacției față de salariu și cu corectitudinea modului în care sunt tratați salariații. Toate aceste corelații constituie direcții de acțiune pentru creșterea acestui indicator al calității mediului de lucru. Din această perspectivă, punctul cel mai slab îl constituie nivelul satisfacției față de salariu, această variabilă înregistrând, după cum vom vedea, cele mai multe aprecieri negative.
Procentul celor care indică promovarea în funcție destul de recent este situat la nivelul a cca. 17%, fiind comparabil cu cel înregistrat în alte regiuni. Distribuția răspunsurilor relevă o lipsă severă a traseelor de carieră în sectorul sanitar, manifestată fie prin trasee profesionale prea scurte, fie de un imobilism al acestora, fiind incapabile de a stimula în mod adecvat activitatea profesională.
Migrația și deficitul de personal
Cca. 53% dintre respondenți au indicat existența deficitului de personal la locul de muncă, acesta fiind un adevărat flagel cu care se confruntă salariații din sistemul sanitar. Efectele se răsfrâng atât asupra salariaților, generând o scădere semnificativă a calității vieții profesionale, cât și asupra pacienților, determinând o diminuare a calității serviciilor medicale.
Cca. 46% din salariați iau în considerare posibilitatea părăsirii unității pentru a lucra într-o unitate sanitară din țară sau din străinătate. Nivelul intenției de a migra pentru muncă într-un sistem sanitar dintr-o altă țară se menține la nivelul a cca. 12%, procentul fiind unul relativ stabil în ultimii 4-5 ani; cca. 44% din salariați care iau în considerare posibilitatea plecării.
Nemulțumirea față de starea materială actualăeste principalul factor care intervine în determinarea migrației, fiind indicat de 25% dintre respondenți. În ansamblu însă, se observă un relativ echilibru între factorii push (care „împing” salariații să plece), nemulțumirea… făcând parte din această categorie, și factorii pull (care „trag” salariații către munca în străinătate), pe primele locuri situându-se salariile mai mari din străinătate și gradul de civilizație (mai ridicat) din țările de destinație. Nivelul de civilizație ca factor de determinare a migrației înregistrează ponderea cea mai mare din toate regiunile, respectiv cca. 13%, indicând o discretă tendință de balansare a importanței factorilor dinspre cei materiali spre „cei contextuali”, care participă la constituirea contextului de desfășurare a activității. Dacă adăugăm dorința de realizare profesională și condițiile de lucru mai bune ajungem la cca. 27,7% respondenți care indică „factori contextuali” ca motive pentru migrație.
Mobilitatea personalului, dublată de blocarea angajărilor, are drept principal efect deficitul de personal. Cca. 77% dintre respondenți indică existența unui deficit de personal la locul de muncă; distribuția răspunsurilor indică amploarea fenomenului.
Deficitul de personal are, la rândul său, o serie de efecte, pe primul loc situându-se sporirea sarcinilor de serviciu (indicată de cca. 71%), urmată de prelungirea programului de lucru. 76% dintre respondenți lucrează peste programul de lucru; 27% dintre respondenți lucrează mereu și de cele mai multe ori peste programul de lucru. Corelând aceste date cu situația concretă din sistemul sanitar public, în cadrul căreia este interzisă plata orelor suplimentare, se evidențiază amploarea unui fenomen negativ ce afectează într-o măsură semnificativă calitatea vieții profesionale. În situația în care un coleg părăsește locul de muncă actual, acest fapt nu conduce nici la creșterea venitului (64,31% deloc), nici la creșterea siguranței propriului loc de muncă a celor rămași (51,2%), cele două elemente corelând de asemenea în mod pozitiv și existând o cauzalitate între ele.
Veniturile salariaților
Media veniturilor (nete) ale respondenților este situată în intervalul 1000 – 1500 lei. Doar cca. 7% dintre respondenți au venituri peste 3000 lei. Cca. 25% dintre respondenți au veniturile situate în intervalul 500 – 1000 lei.
Cca. 18% dintre respondenți obțin venituri suplimentare dintr-o activitate profesională efectuată în timpul liber (raportat la norma de bază); lor li se adaugă alți 7% care obțin venituri din activități suplimentare desfășurate în afara profesiei, ridicând astfel la cca. 25% ponderea salariaților care își completează veniturile prin activități suplimentare.
Calitatea vieții profesionale
Analiza importanței pe care o au câțiva din factorii calității vieții profesionale relevă următoarele aspecte semnificative:
- Aprecierea din partea pacienților – se situează pe primul loc. Dacă eliminăm posibilitatea unui răspuns indus de situarea în perspectiva așteptărilor pe care le are societatea, suntem în situația unei diferențe radicale față de opinia publică dominantă, care proiectează o imagine negativă în privința preocupărilor salariaților față de pacienți. Dată fiind importanța de care se bucură, considerăm că evaluarea din partea pacienților ar putea să facă parte din procedura de evaluare a salariaților.
- Condițiile umane de lucru – se situează pe locul al doilea. Acest loc în ierarhie poate să dea seama de una din lipsurile semnificative ale sistemului, prețuirea de care se bucură în ochii salariaților putând fi generată de dorința îmbunătățirii lor. Ruperea legăturii prea stricte dintre ierarhia profesională și comportamentul colegial constituie o soluție posibilă.
- Reușitele profesionale personale– sunt situate în primele patru locuri și în studiile comparative. Locul evidențiază importanța pe care o prezintă cariera și performanțele profesionale pentru majoritatea angajaților din acest sector. Traseele profesionale mai lungi (mai ales pentru asistenții medicali), instituirea mecanismelor de recunoaștere a reușitei profesionale și crearea unei legături firești între reușita profesională și retribuție (salarizarea în funcție de competență) constituie câteva din măsurile recomandate.
- Posibilitățile de realizare profesională– ocupă, invariabil, același loc în toate studiile. Principalele lipsuri credem că țin de aspectele organizatorice generale (birocratizare, lipsa accentului pe competență/competențe) și de cele tehnice (absența mijloacelor materiale necesare). Evident, orice acțiune cu impact semnificativ asupra lipsurilor contribuie la îmbunătățirea situației. O rezolvare mulțumitoare o poate oferi o bună strategie de reformă a sistemului.[1]
- Aprecierea șefilor ierarhici – ocupă locuri comparabile cu cele din alte studii. Poate fi inclusă în contextul general ce dă seama de realizarea profesională, fiindu-i aplicabile și recomandările indicate anterior.
- Salariul, primele – este situat două locuri mai jos în ierarhie față de studiile comparative. Rezultatul este în totală disonanță cu imaginea unor salariați preocupați doar de bani, vehiculată pe mai multe canale media. Faptul că salariul nu ocupă un loc fruntaș în ierarhie nu trebuie interpretat ca argument împotriva creșterilor salariale, importanța acestuia fiind evidențiată în cadrul unor abordări centrate pe problema veniturilor.
Indicatorii satisfacției la locul de muncă
Evaluarea comparativă a câtorva indicatori de satisfacția la locul de muncă indică următoarele:
- Valorile cele mai mari sunt înregistrate în general de factorii care indică acțiuni ale salariaților (gradul de implicare șinivelul creativității), excepție făcând nivelul de stress, care indică faptul că aceste activități se desfășoară într-o atmosferă stresantă.
- Corelativele activităților salariaților, respectiv nivelul aprecierii…,climatul de linișteși gradul de mulțumire(rezultat atât ca urmare a acțiunii salariaților cât și în urma modalității în care sunt evaluate eforturile depuse), înregistrează cele mai mici nivele, indicând existența unei asimetrii între eforturile depuse și nivelul de recunoaștere.
De asemenea, analiza comparativă relevă următoarea ierarhie negativă a factorilor care determină, într-o măsură semnificativă, insatisfacții la locul de muncă:
- Condițiile grele de lucru;
- Lipsa timpului pentru familie și persoana proprie;
- Epuizarea la locul de muncă;
- Lucrul în timpul sărbătorilor legale.
La întrebarea directă privind motivele de mulțumire, aproape jumătate dintre respondenți (cca. 42%) nu au putut sau nu au vrut să indice motive ale mulțumirii la locul de muncă.
Epuizarea la locul de muncăreprezintă unul din factorii semnificativi de insatisfacție a salariaților, fiind indicat în acest sens de 38% dintre respondenți. Ponderea este semnificativă, având în vedere că acesta este unul din principalii factori care influențează calitatea și siguranța serviciilor medicale.
Formarea profesională continuă
Motivele participării la formarea profesională au înregistrat o rată a non-răspunsurilor de 50%; 61% dintre cei care nu au răspuns la motivele participării la cursurile de formare profesională continuă sunt medici. Situația tinde să releve o adevărată problemă fie pe zona relevanței cursurilor de formare profesională continuă (tindem către favorizarea acestei interpretări) fie pe cea a interesului manifestat de medici față de formarea profesională continuă.
Pe primul loc în ceea ce privește sursele de informații profesionale se situează… non-răspunsurile, acestea tinzând să indice atât o lipsă de preocupare față de acest aspect (evidențiată de faptul că nu sunt indicate canalele accesibile în mod individual) cât și absența unei diseminări eficiente a informațiilor profesionale de către organismele abilitate. Pe locul al doilea se situează organismele profesionale, urmate de Internet și colegi.
Cariera
Cca. 58% dintre respondenți apreciază drept pozitive condițiile de avansare, cariera construindu-se pe baza propriilor cunoștințe și reușite profesionale (cu accentul pe reușitele profesionale – 45%);
Cca. 30% dintre respondenți evaluează negativ condițiile de avansare, pe primul loc al indicatorilor negativi situându-se plățile informale acordate pentru avansarea profesională.
Veniturile personale constituie principala sursă de finanțare a cursurilor de formare, fiind indicate de cca. 50% dintre respondenți. Această pondere poate evidenția amploarea relativ redusă pe care o înregistrează formarea profesională continuă. Marii absenți la acest capitol sunt unitățile sanitare (situația explicabilă, într-o anumită măsură, de subfinanțarea acestora) și organismele profesionale (situație inexplicabilă, în condițiile în care acestea sunt finanțate de către personalul medical).
La întrebarea privitoare la aptitudinile și competențele care vor fi necesare în următorii ani ponderea non-răspunsurilor este una suficient de mare (cca. 29%) pentru a pune problema semnificației lor. Analiza încrucișată dezvăluie faptul că non-răspunsurile corelează invers proporțional cu nivelul de pregătire profesională; aproape jumătate din asistenții medicali nu au răspuns la această întrebare. Comparativ cu restul regiunilor investigate non-răspunsurile au cea mai mică pondere. Tot comparativ cu celelalte regiuni investigate, se remarcă o mai mare acuratețe a preferințelor și o pondere deosebit de semnificativă a răspunsurilor care indică aptitudinile de lucru în echipă, acestea fiind de altfel pe primul loc în opțiunile salariaților. Răspunsurile la această întrebare corelează negativ cu lipsa timpului pentru familie şi persoana proprie, sugerând astfel că dobândirea acestor competențe se traduce într-un cost suportat în cadrul vieții de familie. Corelează pozitiv cu piedicile în calea participării la formarea profesională continuă, sugerând că ele sunt aplicabile și în situațiile de dobândire a acestor competențe.
Participarea la activitățile de formare și eficiența acestora
Primele două locuri în privința eficienței cursurilor de formare continuă sunt ocupate de cursurile furnizate de organismele profesionale și de instruirea internă, cu lectori din unitate.
Pe ultimele locuri în privința eficienței cursurilor de formare continuă se situează, în ordinea nivelului cel mai scăzut de apreciere: formarea tip e-learning, cursurile furnizate de instituții școlare și cursurile CNFPA (ANC).
Proporția cea mai ridicată de non-răspunsuri (care ar putea sugera necunoașterea acestora) se situează formarea e-learning și cursurile CNFPA.
Cca. 72% dintre respondenți au indicat diferite piedici care intervin în calea formării profesionale continue. Lipsa timpului necesar constituie principalul impediment în calea formării profesionale continue, fiind indicată de cca. 38% dintre respondenți. Situația este determinată de: depășirea frecventă a programului normal de lucru (numărul mare de gărzi constituind un exemplu elocvent, având în vedere că mai mult de jumătate din medici au indicat o astfel de situație), ponderea mare a femeilor și necesitatea armonizării vieții de familie cu viața profesională.
Pe primele trei locuri ale ierarhiei elementelor ce țin de activitatea profesională curentă, stabilită în funcție de importanța bifată de salariați (luând în considerare valorile mare și foarte mare), se situează următoarele:
- Importanța competențelor dobândite informal, valorile pozitive (mare și foarte mare) fiind indicate de cca. 59% dintre respondenți. La ora actuală nu există forme de evaluare și certificare a acestor competențe, aceasta fiind una din marile lipsuri ale sistemului sanitar. Coroborând aceste date cu informațiile din alte studii desfășurate de noi, reiese cu claritate faptul că o parte considerabilă din activitățile desfășurate în unitățile sanitare se bazează pe competențele dobândite informal, cele mai evidente fiind situațiile transferului informal de atribuții de la medici la asistente și de la asistente la infirmiere.
- Relevanța profesională a cursurilor de formarea profesională continuă. Situația ar constitui un aspect îmbucurător pentru organismele profesionale, având în vedere faptul că ele se ocupă în cea mai mare parte de organizarea acestor cursuri. Analiza pe categorii profesionale relevă însă faptul că doar 65% dintre medici și doar 50% dintre asistente au indicat valori pozitive, ceea ce lasă deschisă problema eficienței organismelor profesionale în acest domeniu.
- Importanța evaluării profesionale anuale, indicată de cca. 50% dintre respondenți, readuce în actualitate problema evaluării profesionale și a salarizării în funcție de existența unor mecanisme obiective de evaluare.
Pe ultimele trei locuri regăsim următoarele:
- Importanța reconversiei profesionale. Poziția este explicabilă, în principiu, prin nivelul ridicat al investiției personale, rezultată dintr-o durată mare a traseelor de formare.
- Legătura dintre formarea continuă și tendințele pe piața muncii. Distribuția tinde să evidențieze una deficiențele sistemului formării profesionale continue, indicând faptul că atât organismele profesionale cât și unitățile au multe de îndreptat în acest domeniu.
- Calitatea ofertei de formare continuă, nivelul de motivare al colegilor și nivelul de încredere al colegilor în utilitatea formării profesionale continue se situează la același nivel.
Numărul mare de non-răspunsuri la relevanța formării profesionale inițiale indică o posibilă problemă ce privește calitatea formării inițiale și necesitatea unei schimbări în acest domeniu.
Relații suplimentare la tel. 0721246491 – lect. univ. dr. Rotilă Viorel, coordonator cercetare.
 Concluzii studiu.pdf | [ ] | 0 Kb |
